Piața muncii traversează o perioadă de transformare profundă. Cine concediază și cine angajează?

Cu spectrul unei noi crize economice în față, va reuși piața locală a muncii să își regăsească echilibrul?

Previziunile după primele luni de blocaj economic sunt sumbre: la nivel mondial, aproximativ 200 de milioane de oameni ar putea să își piardă locurile de muncă doar în următorul trimestru, arată o analiză a Agenției pentru muncă din cadrul Organizației Națiu­nilor Unite.

În România, de exemplu, în luna mai erau înregistrați circa 1,35 de milioane de șomeri – inclusiv cei în șo­maj tehnic –, dintr-un total de puțin peste 5 milioane de angajați înainte de pandemie. La o primă strigare, jucătorii din sectorul IT, urmați de retailerii alimentari și cei din online se află în topul angajatorilor din piața locală, la polul opus aflându-se domenii precum HoReCa, producția de textile și construcțiile.

Angajatorul neobosit

Goana după IT-iști nu s-a oprit niciodată pentru companii. Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Codecool și agenția de re­crutare Brainspotting, România avea în acel moment un deficit anual de peste 15.400 de programatori. Un deficit care „s-a acutizat și în ultimele luni dinaintea pandemiei, când raportul cerere-ofertă s-a tot decalat“, după cum punctează Elvis Popovici, head of talent acquisition al Bitdefender. Iar asta, în condițiile în care România este una dintre țările cu cel mai mare număr de specialiști în IT din Europa, cu aproximativ 120.000 de profesioniști.

„Puterea de acoperire a universităților nu este deloc mare: cele cinci universități politehnice, 59 de universități de stat și 174 de universități private cu specializări tehnice oferă anual 9.500 de absolvenți, versus cei peste 15.000 de care avem nevoie“, mai arată analiza Codecool. Din câte spune Popovici, companiile din IT sunt în continuare foarte active în zona de recrutare. S-a schimbat doar procesul de angajare, desfășurat acum „eminamente“ online.

„Din discuțiile purtate cu angajatorii din IT sau telecom, am înțeles că aceștia vor avea în continuare ne­voie de forță de muncă și își doresc să fie vizibili și să atragă candidați“, confirmă și Dan Puică, chief executive officer (CEO) al BestJobs. Unde ar putea găsi acești candidați? Un posibil răspuns îl sugerează da­tele unui sondaj recent BestJobs, potrivit căruia 34% din respondenți au declarat că vor să-și schimbe lo­cul de muncă după ieșirea din starea de urgență.

„Oferta de forță de muncă este cu aproape 350.000 de români mai mare decât înainte de izbucnirea epi­demiei, aceștia fiind angajați cărora li s-au încheiat contractele de muncă în această perioadă, conform celor mai recente date publicate de Mi­nisterul Muncii. Cifra reprezintă în jur de 5% din totalul forței de muncă angajate, iar în calcul trebuie luat și faptul că jumătate dintre acești angajați disponibili vin din domenii precum comerț, prelucrare sau con­struc­ții“, detaliază CEO-ul BestJobs. Acestora li se adaugă circa un milion de români aflați în șomaj tehnic, care nu reprezintă neapărat forță de muncă accesibilă, fiind de așteptat ca majoritatea să își reia activitatea.

Mai rămâne o singură necunoscută: când va fi po­si­bilă reluarea activității pentru toate companiile? Dacă ne uităm la previziunile economice din vara acestui an ale Comisiei Europene, România nu stă prea bine: PIB-ul va scădea cu 6% în 2020, urmând să crească cu 4,2% în anul 2021. Mai mult, inflația ar putea ajunge anul acesta la un nivel de 2,5% și de 3,1% în 2021. Cât despre rata șomajului, estimările sunt de 6,5% în 2020 și de 5,4% anul viitor.

Toate astea, după un prim trimestru în care România a înre­gistrat cea mai mare creș­tere economică la nivelul celor 27 de state membre ale UE, comparativ cu pe­rioada similară din 2019, po­trivit Eurostat. Cu o creștere de 2,7%, România a fost urmată de Lituania (2,5%) și de Bulgaria (2,4%), la polul scăderilor aflându-se Franța (-5,4%), Italia (-4,8%) și Spania (-4,1%).

Cu un singur click

Sub aceeași umbrelă a tehno­logiei se află și retailul online, o piață a cărei valoare ar urma să treacă anul acesta de cinci miliarde de euro, potrivit estimărilor Asociației Române a Magazi­nelor Online (ARMO).

„Noi am înregistrat o creștere a comenzilor de peste 30% în cazul vânzărilor directe, ceea ce s-a tradus printr-un volum de muncă mult mai mare. Avem nevoie să angajăm 1.000 de persoane, care vor avea roluri de gestionare a proceselor logistice. De-a lungul stării de urgență, am angajat peste 800 de colegi în zona de logistică și curierat și peste 100 în echipele de business și suport“, descrie cele două luni de stare de urgență Delia Rotaru, people director eMAG.

Din câte mai spune aceasta, compania s-a adaptat rapid noului concept work from home, fiind de aștep­tat ca numărul angajaților care vor prefera să lucreze de acasă să crească în perioada următoare. „Pe termen lung, noi analizăm posibilitatea de a transforma această situație într-o oportunitate, să permitem unei mari părți dintre colegii noștri să lucreze în conti­nuare de acasă. După 1 iulie, vom analiza dacă ne în­toarcem la birou prin rotație, în funcție de cum evo­luează și situația generală“, adaugă Rotaru.

Pe patru roți

Direct implicate în comerțul online sunt și companiile de curierat, pentru care analiștii de la KeysFin preconizează un plus de aproape 2.000 de angajați în 2020 – ajungându-se astfel la un total de peste 42.500 –, pe fondul creșterii accelerate pentru aceste servicii, odată cu închiderea temporară a majorității magazinelor fizice. „Multe dintre acestea s-au adaptat din mers și au deschis variante online, rea­lizând livrări prin intermediul marilor firme locale de curierat“, spun analiștii de la KeysFin. Iar celor care nu s-au adaptat nu le-a rămas decât să bifeze pierderi masive.

Deschise au rămas, în schimb, marile rețele de supermarketuri – Auchan, Kaufland, Lidl, Mega Image, Carrefour, Profi –, care au continuat să facă angajări pe bandă rulantă, reorganizându-și forța de muncă în noul context. Mai mult, companii precum Lidl sau Kaufland (ambele, ale grupului german Schwarz) nu și-au înghețat nici investițiile și au anunțat noi magazine în plan local. Cu peste 7.500 de angajați în România și o rețea de aproximativ 270 de magazine, Lidl vrea să deschidă „cel puțin 15 unități“ în 2020. „Iar fiecare magazin Lidl inaugurat înseamnă 20 de locuri de muncă“, spun reprezentanții companiei.

Odată cu deschiderea la începutul lunii mai a unui nou magazin în București, peste 100 de persoane au fost angajate și de cei de la Kaufland, după ce, în apri­lie, retailerul făcuse un apel către companiile care și-au întrerupt temporar activitatea să-și detașeze angajații în magazinele alimentare, pentru a acoperi necesarul de la momentul respectiv. Cu o rețea de 130 de hipermarketuri în România și cel mai mare număr de angajați din retailul alimentar la nivel local – peste 15.000 –, Kaufland are pentru anul acesta un buget de aproximativ 300 de milioane de euro, plănuind atât deschiderea de noi magazine, cât și modernizarea unora mai vechi la standardele actuale, după cum explica, într-un interviu anterior pentru NewMoney, Valer Hancaș, manager corporate affairs la Kaufland România.

În cădere liberă

Există însă și câteva domenii extrem de afectate de criza sanitară, fapt reflectat și în zona de recrutare. Din câte spune CEO-ul BestJobs, numărul de poziții deschise a scăzut chiar și cu 75% în unele domenii, precum HoReCa, turism sau evenimente. Companiile din aceste domenii s-au văzut nevoite să-și reducă serios activitatea pe fondul efectelor generate de pandemia de COVID-19, ceea ce a însemnat trimiterea în șomaj tehnic sau chiar înce­ta­rea contractelor de muncă pentru o bună parte dintre angajați.

„Sunt aproximativ 500.000 de români care lucrează în industrii care ar resimți o criză se­veră, precum HoReCa, producătorii de textile, con­strucții și industriile conexe construcțiilor – imobiliarele, producția de mobilă etc. De asemenea, alți aproximativ 800.000 de români lucrează în industrii care ar putea resimți, la rândul lor, un impact semnificativ, cum sunt producția de autovehicule, automotive, transport și logistică etc.“, spune și Vlad Gheorghe, senior project manager al companiei de consul­tanță Horváth & Partners. Cum o parte din aceste industrii e integrată în lanțul valoric global, este foarte im­por­tantă evoluția economiei globale pentru a deter­mina impactul asupra pie­ței muncii din România.

„Practic, din circa 4 milioane de români care mun­cesc în mediul privat, aproximativ 1,3 milioane acti­vează în industrii care s-ar putea confrunta cu o contracție semnificativă. Cred că acesta este un scenariu extrem, desigur, însă o concluzie potrivită este că piața muncii poate redeveni o piață a angajatorului, în care oferta de angajați depășește mult cererea, în care angajatorii pot să impună mai ușor condiții“, vede Vlad Gheorghe una dintre posibilele urmări ale crizei COVID-19. Într-un astfel de scenariu, soluția ideală ar fi menținerea în balans a două tipuri de piață a muncii.

„O piață exclusiv a angajatului, cum a fost până recent, poate avea rezultate nedorite în ceea ce privește calitatea serviciilor și a produselor, pentru că angajații pot dezvolta o autosuficiență prea mare și pot deveni neglijenți, în timp ce o piață exclusiv a an­ga­jatorului poate cauza o scădere a ritmului de creștere a veniturilor și o creștere a presiunilor sociale“, detaliază acesta.

Deocamdată, multe companii au recurs la scăderea temporară a salariilor, la diminuarea beneficiilor suplimentare, la trimiterea angajaților în șomaj sau chiar la reducerea numărului acestora. „Din observațiile noastre, HoReCa va fi domeniul cel mai afectat de criză, întrucât cererea pentru aceste servicii a fost eli­minată aproape complet și este imposibil să se reia, atâta vreme cât pandemia încă generează măsuri de reducere a turismului, fie cel de business sau cel re­creativ, sau măsuri de închidere a restaurantelor“, mai spune Vlad Gheorghe.

Datele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România arată că, din cifra de afaceri estimată la 3 miliarde de euro pentru acest sector, se vor pierde circa 2,4 miliarde, în vreme ce 320.000 din cei 400.000 de angajați care activează în domeniul ospitalității ar putea rămâne fără un loc de muncă.

„COVID-19 s-a extins și pe piețele turistice majore la nivel mondial. Drept urmare, industria hotelieră se confruntă cu o criză din cauza restricțiilor de călătorie instituite în toată lumea. Este foarte important ca hotelierii să se pregătească pentru revenire. În piață încă este un deficit mare de personal“, spune și Amalia Ștefan, specialist travel technology.

Puternic afectată este și producția de textile, o industrie dependentă de evoluția economică globală. „Retailerii globali sunt într-o criză semnificativă și au stocuri mari de haine nevândute, iar cei aproximativ 1.400 de producători de textile din România, care an­gajează circa 32.000 de români, sunt dependenți de reluarea consumului de fashion și fast fashion la nivel global“, detaliază Gheorghe.

Tot în categoria domeniilor „cu o probabilitate destul de crescută de recesiune“, acesta încadrează și sec­torul construcțiilor, dar cu mențiunea că – în con­dițiile în care piața imobiliară din România încă este subdezvoltată pe toate segmentele sale – actuala evoluție negativă ar putea fi doar pe termen scurt. „Prin urmare, cei 172.000 de angajați din construcții și 48.000 din real estate sunt necesari pentru a pregăti revenirea acestui sector, mai ales în contextul în care construcțiile reprezintă unul dintre sectoarele în care este foarte greu să găsești angajați cu competențe potrivite“.

Biroul de acasă

Sub semnul întrebării rămâne însă segmentul închirierilor clădirilor de birouri, în condițiile în care 70% din angajați își doresc să lucreze o bună parte din timp de acasă și după relaxarea mă­su­rilor. Totuși, „asta nu înseamnă neapărat o micșo­rare a suprafeței închiriate, mai ales în contextul în care revenirea la birou presupune reguli stricte de păs­trare a distanței dintre angajați. Mai exact, o companie care alocă în mod obișnuit 8 metri pătrați per angajat trebuie să asigure acum, în noul context, o su­­prafață de aproximativ 15 metri pătrați per angajat“, explică Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory în cadrul Colliers International România. Cu alte cuvinte, ceea ce pare o reducere a activi­tății din piața de birouri este, de fapt, rezultatul deciziei companiilor „de a adopta în această perioadă o atitudine de tipul wait & see“.

Mara Eliza Barza, specialist remote work, crede că acele companii care au testat munca de acasă și au înregistrat rezultate favorabile „vor continua să le ofere angajaților posibilitatea să lucreze remote sau hibrid“, un trend care ar putea să se ex­tindă în banking, e-commerce, marketing, comunicare, social media, customer support, educație etc. Trăgând linie, și piața locală de servicii de resurse umane ar urma să scadă cu aproxi­mativ 15% în 2020, după ce în 2019 depășise pragul de un miliard de euro, acesta fiind de altfel pri­mul an de corecție al acestei industrii, din ultimii zece anali­zați într-un studiu KeysFin.

Să fie milionul de români întorși în țară o gură ne­spe­rată de oxigen pentru piața locală a muncii? „Din păcate, nu vor avea foarte multe opțiuni pentru a ră­mâne aici pe termen lung, în condițiile în care au muncit mult în afara țării“, crede Petru Păcuraru, fondator al Human Performance Development Internationals (HPDI). Cât despre cei care totuși vor rămâne, cel mai probabil „vor revigora zona rurală românească, satul, care în ultimii ani a început să dispară“.

Recrutori

Aproximativ 3.500 de firme activau la finalul anului 2019 în piața locală de ser­vicii de resurse umane, cu un volum al afacerilor estimat de analiștii KeysFin la peste un miliard de euro.

• Top 5.  Între cele mai active companii se află Lugera & Makler, Adecco, Manpower, eJobs și BestJobs, numărul de angajați în acest domeniu fiind de aproximativ 55.000.
• Scădere. Din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, este de așteptat ca segmentul serviciilor de resurse umane să scadă cu aproximativ 15% în cursul acestui an.
• Provocare.  Înainte de pandemie, această industrie s-a confruntat cu o mare dificultate în a găsi angajații potriviți pentru anumite domenii, precum IT.

Acest articol a apărut în numărul 91 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper