Motivarea instanţei în cazul Colectiv: „neglijență, lăcomie și lipsă de responsabilitate”
Tribunalul București a explicat în motivarea sentinței din dosarul Colectiv, în care fostul primar Cristian Popescu-Piedone, patronii clubului Colectiv, pompieri, pirotehniști și alți inculpați au fost condamnați la ani grei de închisoare, că acuzațiile de care au fost găsiți vinovați au fost generate de „neglijență, lăcomie și lipsă de responsabilitate”.
Pe 16 decembrie 2019, Tribunalul București a dictat prima sentință în dosarul Colectiv, pedepsele totale fiind de sute de ani de închisoare. De asemenea, daunele morale și materiale stabilite de instanță au fost de peste 50 de milioane de euro pentru victimele incendiului din clubul Colectiv din seara de 30 octombre 2015.
Inculpații au dat vina unul pe celălalt
Mai mult, unii dintre ei, au înțeles să împiedice înfăptuirea justiției, distrugând și ascunzând probele pentru ca cercetările penale să eșueze, cu scopul evident de a le în drepta pe un drum fals”, se arată în motivarea instanței.
În ceea ce îl privește pe fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, instanța a explicat în motivarea condamnării de 8 ani și 6 luni de închisoare că acesta era ‘principalul răspunzător de autorizarea clubului’.
„Principalul răspunzător de autorizarea clubului a fost primarul, care a asumat prin semnarea acordului și autorizației funcționarea ca spațiu de alimentație publică, deși absența autorizației și a planului de securitate la incendiu îl obligau să respingă cererea de deschidere a clubului pentru public”, au explicat judecătorii, potrivit Antena3.
Totodată, Tribunalul a decis condamnarea celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat Clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.
Filmul complet al tragediei din clubul Colectiv
„În ziua de vineri seara, 30 octombrie 2015, la Clubul Colectiv au venit circa 350 de fani rock, pentru a audia și participa la spectacolul formației de metal rock „Goodbye to Gravity”, care își lansa cel de-al doilea album, „Mantras of war”.
Organizatorii anunțaseră un spectacol inedit, un show de lumini, efecte pirotehnice, decoruri special create și alte surprize. Printre cei care veniseră la concert se aflau artiști, fotografi, jurnaliști, arhitecți, studenți, dar și cetățeni străini și câțiva minori.
La ora 22:00 a început concertul, melodia de deschidere fiind însoțită de primul moment din spectacolul pirotehnic, când inculpatul MM a efectuat inițierea a patru artificii, câte una din fiecare grup amplasat pe cei doi stâlpi metalici ai consolei tehnice, în două planuri situate la două înălțimi diferite.
Particulele incandescente ale articolelor pirotehnice au depășit cu mult limita scenei, lovind cel puțin stâlpul din structura clubului, tapetat cu spumă poliuretanică neignifugată cofrată piramidal, situat în stânga scenei (pe direcția de privire a publicului) precum și persoanele aflate în primele rânduri, chiar dincolo de aliniamentul stâlpilor din beton, la o distanță pe care o apreciem mai mare de 4 metri .
În jurul orei 22:31:59, la sfârșitul interpretării unei melodii, inculpatul MM a inițiat a doua tragere a instalației de efecte pirotehnice; și de această dată particulele incandescente ale articolelor pirotehnice au depășit cu mult limita scenei, lovind același stâlp din structura clubului, tapetat cu spumă poliuretanică neignifugată cofrată piramidal, precum și persoanele aflate în primele rânduri, chiar dincolo de aliniamentul stâlpilor din beton.
Particulele incandescente ale articolelor pirotehnice au aprins spuma poliuretanică aplicată pe stâlp; focul a cuprins cu repeziciune toată suprafața acestui material sintetic, propagându-se și pe verticală, determinând o extindere cu iuțeală și o generalizare a focului la nivelul spumei poliuretanice neignifugată cu față lisă, aplicată pe tot tavanul clubului și pe perete. Toate aceste aspecte rezulta foarte clar din imaginile video captate de sistemul de supraveghere, dar si din declaratiile martorilor/parti civile audiati in cursul cercetarii judecatoresti..
Practic, după apariția focarului inițial (pe buretele piramidal aplicat pe stâlpul de rezistență), flacăra deschisă s-a dezvoltat ascendent, alipită de spuma poliuretanică, favorizând creșterea temperaturii aerului pe direcția de ardere determinând o piroliză a buretelui în zona de influență; prin încălzirea zonei de burete aflată pe traiectoria flăcării s-a produs degajarea masivă a substanțelor inflamabile care datorită greutății specifice reduse s-au deplasat turbulent spre tavan, mixându-se cu aerul provenit de la tubulatura instalației de admisie a aerului proaspăt.
Datorită configurației tavanului caseta și a dispunerii buretelui pe întreaga suprafață, temperatura la tavan a crescut, generând degajarea de materii volatile. În plan orizontal, procesul de ardere a avut o evoluție radială și pulsatorie, pornind dinspre zona focarului inițial, determinată de configurația grinzilor de la tavan, pe care îl delimitau în caroiaje (casete/celule) care prezentau și suprafețe verticale, constituind acceleratorul incendiului.
Volatilele provenite din descompunerea buretelui fonoabsorbant cu față lisă au format sisteme aer-gaz ale căror viteze de ardere sunt mai mari de 2,3 m/s. Astfel, incendiul s-a dezvoltat, flăcările cuprinzând pe rând o primă casetă/celulă 1, apoi altele două ale tavanului din zona stâlpului de structură incendiat.
Izbucnirea incendiului și mai apoi dezvoltarea sa cu rapiditate la nivelul tavanului a surprins toate persoanele aflate în club; solistul vocal al trupei rock a remarcat, folosind sistemul de sonorizare, izbucnirea unui incendiu; o singură persoană aflată în proximitatea scenei a aruncat cu lichidul dintr-o sticlă spre focul ce se dezvolta pe stâlp.
La aproximativ 18 secunde de la primele pâlpâiri ale incendiului observabile pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video, o mare parte a publicului s-a orientat către unica ieșire, fiind surprins la alte 10 secunde de proiecțiile de material incendiar și căderile de bucăți mari de spumă poliuretanică aprinsă.
În aceste condiții toate persoanele din incinta clubului s-au precipitat către deschiderea de trecere spre sas, creându-se un mol dezorganizat, cu busculade.
La nouă secunde de la reorientarea publicului către ieșire a fost deschis canatul neblocat al ușii de evacuare, moment în care flăcările de la tavan s-au extins către zona de mijloc a clubului pe direcția barului, cu emanare de fum de culoare alb gălbui, iar suprapresiunea generată de efectul caloric și volumul suplimentar al gazelor de ardere a determinat anihilarea funcției de aerisire a sistemului de ventilație.
Ulterior a avut loc o accentuare a incendiului; arderea amestecurilor inflamabile aer – vapori – gaze a coborât de la tavan la cote inferioare (arderea în plan vertical a avut loc descendent, de la tavan, unde se afla materialul generator de gaze/vapori inflamabili – spumă poliuretanică, către pardoseală, unde se găsea oxigenul în concentrații care permit desfășurarea reacției de oxidare).
Volumul suplimentar de gaze de ardere și aerul supraîncălzit datorită incendiului în evoluție, a generat o suprapresiune în incinta clubului. Această suprapresiune s-a eliberat progresiv prin suprafețelor libere care comunică cu exteriorul incintei clubului (ușa de acces în sas și tubulaturile aferente ventilatoarelor de introducere și evacuare aer).
Evacuarea prin sas a fost greoaie, blocajul datorându-se spațiului mic și incapacității unicei căi de ieșire de a asigura evacuarea cu o minimă fluență a numeroaselor persoane prezente, dar și deschiderii cu greutate al celui de-al doilea canat al ușii de ieșire.
În aceste condiții, sasul a fost ocupat cu repeziciune de către public care încercau fără succes să se îndepărteze de pericol și a fost supus unei compresii deosebite în situația în care multe alte persoane se încercau să părăsească incinta incendiată a clubului”, au arătat judecătorii în motivarea sentinței din dosarul Colectiv.
