Metaversul, următoarea etapă în evoluția internetului sau doar o altă idee nebuloasă care nu se va concretiza niciodată?

Metaversul ar putea fi următoarea etapă în evoluția internetului; sau doar o altă idee nebuloasă care nu se va concretiza niciodată.

Ce zile trăiește Facebook! La sfârșitul lunii iulie, compania a anunțat un venit-record pe trimestrul al doilea al anului, de 29,08 miliarde de dolari (cu 56% mai mult față de aceeași perioadă a lui 2020), și un profit de 10 miliarde de dolari. Cu doar câteva zile mai devreme, președintele Statelor Unite, Joe Biden, spunea că informațiile false de pe Facebook ucid oameni.

Declarația sa a fost urmată de un protest în care mai mulți saci albaștri pentru cadavre au fost aliniați pe trotuarul din fața sediului din Washin­g­ton D.C. al companiei. A fost doar o altă săp­tămână obișnuită la birou pentru cea mai mare rețea socială din lume: are un suc­ces extrem de profitabil și, în același timp, continuă să fie privită ca un flagel pentru so­cietate, devenind un vector pentru dezinformare și teorii ale conspirației.

Rezultatele impresionante obținute de Facebook sunt produsul unei economii accelerate pe măsură ce efectele pandemiei încep să atenueze, în condițiile în care baza sa activă de utilizatori a crescut la 2,9 miliarde de oameni – un număr care repre­zintă mai mult de o treime din întreaga po­pu­lație globală. Însă puse cap la cap, apli­cațiile din portofoliul companiei fondate de Mark Zuckerberg au un uimitor total de 3,51 miliarde de utilizatori.

Cu toate acestea, acțiunile sale au scă­zut cu aproape 4% după ce directorul financiar David Wehner a avertizat că perspecti­vele pentru restul anului 2021 nu mai sunt la fel de însorite, invocând modi­fi­cări de re­glementare, dar și posibilitatea izbucnirii unui nou val pandemic.

Invitat la o conferință online să comen­teze alături de mai mulți analiști rezulta­tele companiei, CEO-ul Mark Zuckerberg a preferat să vorbească despre cu totul altceva. Un altceva pe care l-a pomenit de peste 20 de ori în decurs de mai puțin de o oră. Metaversul.

Internetul întrupat

Metaversul – citiți-l ca pe un univers virtual à la „Matrix“ – a fost conceput inițial ca decor pentru dis­topiile SF, oferind o evadare din societă­țile care se prăbușesc. Acum, ideea s-a tran­sformat într-un nou Sfânt Graal pentru Silicon Valley, devenind subiectul de discu­ție preferat între startupuri, investitori de risc și giganți tehnologici.

„Metaversul so­sește!“, predică Jensen Huang, chief exe­cu­tive officer (CEO) al companiei Nvidia. „Meta­versul se materializează“, declamă și Da­vid Baszucki, CEO al Roblox, în vreme ce Tilak Mandadi, chief technology officer (CTO) al grupului Disney, anunță că inten­țio­nează să transforme Disneyland într-un „parc tematic metavers“.

Cele mai exclusiviste branduri ale lumii se pregătesc la rândul lor pentru metavers. Burberry și-a lansat colecția de acest an prin intermediul platformei de streaming de jocuri Twitch. Anul trecut, Louis Vuitton a încheiat un parteneriat cu „League of Le­gends“, un multiplayer online cu 100 de mi­lioane de jucători în fiecare lună, parte­ne­riat concretizat printr-o linie de îmbrăcă­minte digitală cu 40 de articole, majorita­tea cu prețuri cu mult peste 1.000 de do­­lari.

Până la formularea unei definiții de ma­nual, conceptul de metavers face trimitere la o convergență a realității fizice, augmentate (AR) și virtuale (VR) într-un spațiu on­­line comun, în interiorul căruia utilizatorii se pot deplasa unde vor și pot interacționa între ei și cu obiectele digitale prin intermediul unor reprezentări virtuale – avataruri – ale lor. În termeni (mai) simpli, meta­ver­sul ar urma să fie geamănul virtual al lumii fizice pe care o știm cu toții, cele două realități urmând să se contopească la un moment dat.

„Poți să te gândești la el ca la un internet întrupat, în care nu doar te uiți la con­ținut, ci te afli în el. Veți putea face tot ce puteți face astăzi în internet, precum și unele lucruri care nu au niciun sens acum on­line, cum ar fi dansul“, îl descrie Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook. Practic, fie­care activitate din (ceea ce încă mai credem că este) lumea reală va avea un echi­valent în metavers. Ceea ce înseamnă că, în loc să interacționezi cu prietenii tăi online, prin Messenger, să spunem, îi poți în­­tâlni în orice spațiu digitalizat replicat din lumea reală, folosind un kit de realitate vir­tuală. Până aici, nimic nou sub soare. Fie el virtual sau nu.

Numele digitalului

„Second Life“, jo­cul online lansat în 2003 de Linden Lab, a creat o lume virtuală 3D în care utilizatorii pot umbla aiurea, pot să își construiască propriile clădiri, pot cumpăra terenuri sau bunuri virtuale, plătind pentru ele în dolari reali sau moneda „oficială“, dolarul Linden. La fel se întâmplă și în „Entropia Universe“, o platformă massively multiplayer online cu o economie reală, dezvoltată de suedezii de la MindArk, acolo unde englezul Jon „Neverdie“ Jacobs a vândut în 2010 un club de noapte, un stadion și un mall pentru 635.000 de dolari cât se poate de reali.

Lansat în 2006, „Roblox“, un joc video pentru copii, a evoluat în ultima vreme într-o lume captivantă în care jucătorii își pot proiecta și vinde propriile creații, de la costume de avatar la propriile experiențe interactive.

Dintr-un shooter online multiplayer free-for-all, „Fortnite“ a evoluat și el într-un spa­țiu virtual în care jucătorii pot construi în colaborare diferite structuri sau participa la concerte și alte evenimente live. Jucă­torii pot cumpăra ținute pentru avataruri personalizate, precum și mișcări sau gesturi – inclusiv dansuri – pe care replicile lor digitale le pot apoi face.

Iar dacă există o companie care e pre­gătită să profite de metavers în momentul de față, aceasta pare să fie producătorul jocului „Fortnite“, Epic Games, care deține o piață de jocuri și vinde Unreal Engine, motorul grafic folosit atât în industria jocu­rilor, cât și în blockbustere streaming precum „The Mandalorian“. Aceeași Epic Ga­mes care a anunțat în luna aprilie o rundă de finanțare de un miliard de dolari pentru a-și susține „viziunea despre metavers“.

Cu toate acestea, metaversul nu este menit să devină monopolul unei singure companii, cooperarea fiind cheia pentru ca acesta să capete consistență. Teoretic, ac­ti­vele pe care cineva le dobândește în me­tavers vor fi portabile între platforme de­ți­nute de diferite corporații. Iar această sin­cronizare ar putea fi asigurată de teh­no­logia blockchain. Dacă ai cumpărat un avatar de pe noua senzație a momentului Bo­red Ape Yacht Club, de exemplu, „Roblox“ ar putea să-ți verifice calitatea de proprie­tar pe blockchain și apoi să îți permită să îl folosești în lumea sa. La fel, același avatar ar putea apărea și pe „Fortnite“.

Matricea (de)conectată

„Minecraft“ are zilnic peste 95 de milioane de jucători activi. „Roblox“, 43 de milioane. „Fortnite“, 25 de milioane. Oricare dintre ele ar putea să se numească „Metavers“. Dar încă nu sunt operabile între ele. Iar după cum spu­ne Richard Bartle, profesor la Universitatea din Essex și creator în 1978 al „Multi-User Dungeon“, un joc creditat și acum drept pri­ma lume virtuală, „nu poți avea UN me­tavers, trebuie să ai METAVERSUL“. Însă me­taversul nu este realitatea virtuală. A spune că sunt unul și același lucru ar fi echivalent cu a afirma că un smartphone conectat la internet e internetul. Realitatea virtuală este o platformă de acces către metavers, nu metaversul în sine.

În mod similar, ar trebui să ne gândim la metavers ca la un succesor al internetului, mai degrabă decât ca la o platformă sau un serviciu. Iar internetul este un pachet de multe lucruri – hardware, infrastructură de rețea, standarde, protocoale etc. O lume virtuală sau o experiență socială VR nu înseamnă „un metavers“, la fel cum o apli­cație Facebook sau Google nu în­seamnă „un internet“.

Pentru a întrupa în digital noul cuvânt, companiile trebuie să lucreze pentru înce­put la o combinație de tehnologii, în frunte cu realitatea augmentată și realitatea vir­tuală.

„Metaversul va presupune nenumă­rate noi tehnologii, protocoale, companii, inovații și descoperiri pentru a funcționa. Și nu va apărea la un anumit moment, pur și simplu. Nu va exista «înainte de Meta­vers» și «după Metavers». Va apărea încet, în timp, pe măsură ce diferite produse, ser­­vicii și capacități se integrează și se com­bină“, spune Matthew Ball, investitor în tehnologie, analist și futurist. „Vor trebui să existe noi protocoale și noi standarde, dispozitive noi, cipuri noi, software nou – de la motoare de randare la sisteme de plată și tot ceea ce există între ele“, sub­li­niază aceeași idee și Mark Zuckerberg.

Actuala infrastructură de internet a fost concepută pentru a partaja fișiere de la un computer la altul. Ca urmare, majoritatea sistemelor care stau la baza internetului sunt orientate în jurul unui server care co­munică cu un alt server sau cu un dispozi­tiv al utilizatorului final. Acest model con­ti­nuă și astăzi. De exemplu, există miliarde de oameni pe Facebook, dar fiecare utilizator împarte o conexiune individuală cu ser­ve­rul Facebook, nu cu un orice alt utilizator.

În momentul de față, mai spune Ball, infrastructura care să permită interacțiunile și experiențele în timp real promise de me­tavers nu doar că nu există, dar ar putea dura zeci de ani până când aceasta să evo­lueze.

Virtualul de după

Luna trecută, Facebook a lansat o nouă aplicație de realitate virtuală destinată lucrului de la distanță, Horizon Workrooms, prezentată ca un pas timpuriu în construirea metaversului imagi­nat de Zuckerberg & Co. Mulți recenzori au spus însă că este plictisitoare, că e doar un soi de Zoom între avataruri. Utilizatorii (purtând o cască Oculus de 300 de dolari) își aleg un avatar animat fără picioare și stau la o masă într-o sală de conferințe vir­tuală, discutând cu colegii de muncă. „Nici­o­dată în viața mea nu m-am dus la o șe­dință la birou spunându-mi: «Dacă asta ar putea deveni o experiență VR intensă!»“, scrie un comentator de la The New York Ma­gazine.

Sunt ani buni de când Silicon Valley pro­mite că realitatea virtuală va deveni omni­prezentă, dar aceasta este încă o noutate, inclusiv în jocuri. La fel se întâmplă și cu realitatea augmentată. În urmă cu aproape un deceniu, Google, de exemplu, a investit sute de milioane de dolari în dezvoltarea „Google Glass“, ochelarii inteligenți AR care acum adună praf pe rafturi.

Un eșec al metaversului, consideră dr. Dave Karpf, profesor al Universității George Washington, ar fi „o repetare a Google Glass, dar la scară mult mai mare“. „Finanțările s-ar evapora pentru o perioadă, dar sunt sigur că, după vreun deceniu sau ceva pe acolo, companiile de tehnologie și capitaliștii de risc ar putea decide că «de data aceasta va fi diferit» și ar începe să promoveze din nou ideea“, mai spune acesta.

Pentru moment, Zuckerberg descrie această lume virtuală drept „Sfântul Graal al interacțiunilor sociale“ și susține că me­taversul va deschide posibilitatea unor noi forme de lucru în ceea ce el numește „biroul infinit“ și va remodela economia digi­tală.

Judecând însă după strategia de creș­tere a Facebook din ultimul deceniu, unii analiști sunt sceptici că Zuckerberg se va mulțumi să facă din compania sa (doar) o altă componentă a unui metavers-multi­platformă. Așa cum compania a cumpărat, a absorbit și a surclasat platformele de so­cializare mai mici până a ajuns la limita unui monopol, la fel de bine ar putea să în­cerce să controleze și spațiul în care ar urma să locuim virtual, ca să ne perceapă chirie.

„O posibilitate este ca metaversul să fie un soi de Facebook 2.0“, spune dr. Nick Kelly, profesor la Queensland University of Technology. Adică un loc în care să nu îți do­rești neapărat să (mai) mergi.