Măriuca Talpeș, cofondatoare Bitdefender, propune o soluție drastică pentru salvarea învățământului românesc

Copiii din România sunt mai bine dotați de la an la an, calitatea scăzută a educației fiind principalul factor responsabil de rezultatele tot mai slabe pe care aceștia le au, spune Măriuca Talpeș, cofondatoare Bitdefender și liderul grupului pentru educației din cadrul Romanian Business Leaders (RBL).

Cei care au cel mai mare impact asupra calității educației, susține ea, sunt profesorii, fiind suficient ca cei mai slabi 3% să fie înlocuiți de la catedră, vreme de zece ani, astfel încât România să înregistreze punctaje mai bune la testele PISA.

”Cel care are cel mai mare impact în calitatea educației într-o țară este profesorul de la catedră, indiferent câți copii are, ce infrastructură are în școală, ce dotare are clasa, ce curriculă are de predat. Dânsul are cel mai mare impact în economia unei țări (…) În fiecare an, timp de zece ani, 3% dintre cei mai slabi profesori ar trebui trimiși către alte joburi”, spune cofondatoarea Bitdefender.

La ora actuală, testele PISA arată că 40% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcționali. Altfel spus, ei nu se descurcă să rezolve o porblemă simplă de schimb valutar (”Eu plătesc 3.000 de dolari pentru un bilet de avion între SUA și România, cursul de schimb dolar euro este atât, câți euro am dat pe bilet?”).

Dintr-o analiză realizată de profesorul Eric A. Hanushek de la Universitatea Stanford din Statele Unite reiese că PIB-ul României ar câștiga 1.300 de miliarde de dolari în opt decenii și salariile ar crește cu 15% pe an, dacă rezultatele pe care le-ar avea copiii născuți anul trecut la testele PISA ar fi cu 20 de puncte procentuale peste cele din prezent, respectiv dacă am fi la același nivel cu Slovacia.

Rezultatele slabe înregistrate de România la acest indicator nu au nicio legătură cu dotarea intelectuală a noilor generații, spune Măriuca Talpeș. O echipă de cercetători de la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității București studiază în prezent ”efectul Flynn”, respectiv evoluția nivelului de inteligență. ”Efectul Flynn spune dacă există sau nu o creștere a inteligenței copiilor și răspunsul este că da, inclusiv în România”, a precizat Talpeș, adăugând că din informațiile sale, diferența de la o generație la alta este de +2,5 puncte procentuale la IQ.

”Asta înseamnă că în fiecare an la școală, copiii vin mai inteligenți decât cu un an înainte”, spune Talpeș, adăugând că rezultatele slabe de la Bacalaureat trebuie puse așadar pe seama școlii și nu a dotării intelectuale a elevilor.

Dintre cei 230.000 de copii care au început școala în 2004, doar 35% au promovat anul trecut examenul de Bacalaureat. ”Asta înseamnă că școala românească i-a pierdut pe drum pe 65% dintre ei. Cum se întâmplă asta? În medie, aproape de 30% se pierd până în clasa a XII-a – în ciclul primar și în ciclul gimnazial se pierd în jur de 15%. Restul (până la 30%, n.r.) abandonează școala în liceu sau după cele zece clase obligatorii. Ajung 70% dintre ei în clasa a 12-a, iar jumătate dintre ei nu iau Bacalaureatul”, explica Talpeș.

În acest context, RBL susține mai multe măsuri care ar putea ajuta la schimbarea realității educației din România. În afară de eliminarea celor mai slabi 3% dintre profesori, organizația vrea salarii mai mari pentru profesorii debutanți, astfel încât meserie de profesor să fie atractivă și pentru studenții de top, nu doar pentru cei care nu alte oportunități în carieră.

De asemenea, pregătirea viitorilor dascăli ar trebui să fie axată și pe zona practică, nu doar pe cea teoretică. În ceea ce privește evaluarea elevilor, Talpeș susține că este esențială introducerea unor standarde de notare la clase, astfel încât copiii și părinții să înțeleagă care este nivelul real de pregătire (media notelor de gimnaziu este de foarte multe ori cu câteva puncte peste media pe care o obțin elevii la evaluarea națională, de exemplu), precum și introducerea învățământului remedial în locul coringențelor, astfel încât profesorul să poată lucra individual cu fiecare copil acolo unde are acesta probleme.

Un alt aspect asupra căruia RBL a atras atenția este lipsa unei corelații între piața muncii, respectiv viitorul pieței muncii și curricula sau structura instituțiilor de învățământ.

”Copiii vor fi solicitați pentru activități mult mai complexe decât ce se întâmplă astăzi (…) Parcă îi pregătim pe copii pentru un viitor diferit de ceea ce îi așteaptă de fapt în economie”, a spus Măriuca Talpeș, referindu-se la faptul că în IT, de exemplu, lipsesc șase angajați la fiecare 10 locuri de muncă publicate.

Mai mult, industria locală caută specialiști pe care nu îi găsește în învățămâtul tehnic sau profesional. ”În acest moment angajabilitatea după liceele tehnologice și profesionale este sub 15% (…) De cele mai multe ori industria merge la un liceu tehnologic să ceară o altă calificare numai că asta înseamnă recalificarea domnilor profesori, apariția unei calificări noi, procese foarte lungi și care nu prea sunt dorite în multe zone ale țării”, avertizează cofondatoarea Bitdefender.

FOTO: Mediafax