La ce e bun bitcoinul

Bitcoinul a ajuns să înflăcăreze imaginația și să dea naștere la controverse. Este normal, dacă ne gândim că salturile făcute de cotația sa trec tot mai greu neobservate. Oricât ai fi de conservator în materie de investiții, o creștere a prețului unui bitcoin până la 48.000 de dolari nu poate să nu atragă atenția.

Dincolo de evoluția spectaculoasă a cotației sale, moneda virtuală a creat o adevărată literatură de specialitate. Unii autori își aduc aminte atunci când vorbesc despre bitcoin de comunism, în sensul unei guvernări făcute de cetățeni în folosul cetățenilor. Desigur, pentru cei care au trăit o perioadă din viața lor în comunism/socialism, comparația este ridicolă, pentru că lipsa democrației, deciziile luate de între­gul popor, dar, de fapt, doar de un singur om căruia nu i se mai opunea nimeni, lipsurile acute de măr­furi pe piață nu pot avea totuși nicio legătură cu bitcoinul.

Există interpretări care arată că socialismul a dat faliment din cauza devierii de la principiul guver­nării cetățenilor pentru cetățeni și de aceea bogăția economică se poate realiza atât prin inițiative individuale, cât și colective.

Unii comentatori interpretează și altfel apariția bitcoinului. Este vorba despre faptul că există deja pro­iecte de colonizare a spațiului extraterestru realizate cu mijloace private. Tesla are deja un program de cu­cerire a spațiului cosmic. Astfel, sunt deja autori îndrăzneți care cred că, de fapt, bitcoinul este o m­o­nedă creată pe Terra, dar care este destinată să fie utilizată de o altă formă de civilizație. Adică va fi folosită de oameni care vor coloniza alte planete.

Desigur, este o teorie SF, dar hârtia suportă orice, iar mai nou, orice idee, oricât de exotică ar fi, își va găsi adepți. Dacă bitcoinul va fi la un moment dat o monedă extraterestră este o discuție mai compli­cată, ce pare aproape de teoria conspirației, dar până atunci cu bitcoinul se întâmplă lucruri interesante aici, pe Pământ.

DISPUTA. Creșterea cotației bitcoinului a redeschis disputa între tabere. Una care crede cu tărie în viitorul monedei virtuale, iar cealaltă este complet împotrivă, extrem de critică și de circumspectă în ceea ce pri­vește monedele virtuale. Pe bună dreptate, scepticii sunt foarte tranșanți. Economiștii se întreabă: de fapt, ce poți cumpăra cu un bitcoin? Iar răspunsul este destul de clar și anume, foarte puține mărfuri.

De fapt, mulți critici constată că monedele virtuale sunt rupte de economia reală, ele apar foarte rar în circuitul economic. De aceea, mulți consideră că monedele virtuale creează, de fapt, doar un cerc închis, o bulă speculativă și volatilă, din care unii pot câștiga mult din creșterea valorii, dar pot și să piardă totul, din cauza căderii bruște a cotației.

Cea mai simplă întrebare pe care o adresează eco­nomiștii în cazul bitcoinului este: de fapt, la ce folo­sește această monedă, pe care unii experți re­fuză în continuare să o numească monedă? Unii răs­pund că publicul larg nu poate tranzacționa aproape nimic cu o monedă virtuală.

Pe de altă parte, există fani adevărați. Unii analiști constată că în unele cazuri a apărut o adevărată dragoste pentru noile tehnologii. O dragoste care presupune și încrederea oarbă în criptomonede. Ele au devenit o adevărată religie și bitcoinul se încadrează în această categorie. Fanii criptomonedei consideră că monedele virtuale fac parte dintr-un ciclu al dez­voltării care pleacă de la epoca de piatră, epoca fie­rului, construirea vaporului, energia electrică obți­nută din forța Soarelui, din surse nucleare, eoliene sau din hidrogen și ajunge la monedele virtuale.

APĂ LA MOARĂ. Celor care cred în bitcoin li se dă periodic apă la moară. Nu este vorba despre crește­rile de preț care bat record după record, ci despre gesturi menite să-i crească credibilitatea. Iată doar câteva exemple: Elon Musk a anunțat că firma pe care o conduce, Tesla, a investit 1,5 miliarde de do­lari în bitcoin și că intenționează ca în viitorul apropiat să accepte ca monedă de plată și bitcoinul. Sigur că un automobil va costa între unu și trei bitcoin, dar aceasta este altceva.

Au apărut și alte știri legate de bitcoin, precum aceea că un rapper celebru, Jay-Z, și unul dintre cofondatorii rețelei Twitter, Jack Dorsey, au creat o orga­nizație neguvernamentală pe care au capitaliza­t-o cu 500 de bitcoin, adică aproximativ 24 de mili­oane de dolari, pentru a dezvolta criptomoneda în Africa și în India.

De asemenea, bitcoinul a fost comparat cu aurul, ceea ce este forțat, pentru că, dincolo de valoarea sa aflată uneori în creștere spectaculoasă, este departe de valoarea de refugiu pe care o are aurul.

Adevărul este că oricât de mare ar fi pasiunea pentru tehnologie și implicit pentru monedele virtuale, chiar dacă bitcoinul va ajunge să fie o monedă folosită în spațiul cosmic, criptomonedele se află acum într-o bulă speculativă. Chiar și susținerea acordată de diverse vedete din mediul de business sau din showbiz este tot de tip speculativ. De aceea, cel mai bun sfat pe care îl pot urma cei care doresc să economisească bani este să se fe­rească de bitcoin. Pe Terra poate aduce multe necazuri.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la televiziunea Profit.ro. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.