Klaus Iohannis anunță că decretează stare de urgență începând de luni. Ce presupune această decizie

NewMoney 14/03/2020 | 18:51 Ştiri
Klaus Iohannis anunță că decretează stare de urgență începând de luni. Ce presupune această decizie

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă, că a decis să decreteze starea de urgență în România începând de săptămâna viitoare, pentru a permite o luptă mai eficientă cu epidemia de coronavirus.

”Am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoate. Această stare de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitaeta să aloce mai mulţi bani pentru domeniul sănătăţii”, a afirmat preşedintele.

Grupul de Comunicare Strategică, despre starea de urgenţă: Vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică a transmis, sâmbătă seară, precizări despre decretarea strării de urgenţă, afirmând că vor fi avute în vedere doar acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus.

”Având în vedere enunţarea în spaţiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgenţă, fără a se menţiona faptul că NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menţionăm faptul că vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate şi în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal şi a măsurilor care pot avea legatura cu motivul pentru care a fost anunţată decizia referitoare la starea de urgenţă”, a transmis, sâmbătă seară, Grupul de Comunicare Strategică.

Nelu Tătaru: Se discută în cadrul stării de urgenţă despre nişte ordine şi ordonanţe militare care constau în limitarea unor drepturi, până la drepturile fundamentale/ Izolarea va fi izolare

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru spune că, prin decretarea stării de urgenţă, poate fi limitată deplasarea în anumite zone, ”izolarea va fi izolare” şi pot fi închise instituţii sau unităţi de alimentaţie publică, precum mall-uri, ori restaurante.

”Nu discutăm în cadrul stării de urgenţă de închiderea oraşului, discutăm despre nişte ordonanţe militare care se pot da în cadrul situaţiei de urgenţă. (…) În contextul acestei stări de urgenţă, se pot lua anumite decizii: se închid anumite instituţii, restaurante, mall-uri, se limitează circulaţia, se pot face percheziţii, se pot face controale se poate limita accesul în anumite zone”, a afirmat Nelu Tătaru, sâmbătă, într-o intervenţie telefonică la Realitatea Plus.

Acesta a precizat că al doilea om în stat devine ministrul Afacerilor Interne, iar măsurile se iau în contextul în care România trece la scenariul 3 în ceea ce priveşte evoluia cazurilor de îmbolnăvire, dar şi ţinând cont de contextul evoluţiei virusului pe plan european.

Tătaru a precizat că nu se pune în discuţie închiderea Capitalei, pentru că în acest moment Bucureştiul nu este un focar.

„Nu (se discută despre închiderea Capitalei –  n.r.), se discută în cadrul stării de urgenţă despre nişte ordine şi ordonanţe militare care constau în limitarea unor drepturi, până la drepturile fundamentale care dau voie Guvernului şi ministrului de Interne să închidă anumite instituţii, să restricţioneze un anumit acces în măsura în care noi să e putem desfăşura activitatea în prevenirea şi tratarea acestei boli”, a adăugat acesta.

Reprezentantul Ministerului Sănătăţii a precizat că nu se poate evita trecerea la scenariul patru, în care numărul de cazuri creşte peste 2.000, însă poate fi prelungită perioada în care România se află în scenariul 3.

Acesta a adăugat că starea de urgenţă ”ajută în contextul în care izolarea va fi izolare, iar carantina şi limitarea accesului sau deplasării persoanelor, izolarea anumitor zone sau focare pentru a putea menţine local evoluţia”.

Tătaru a declarat a spus că Bucureştiul nu este un focar, iar în România sunt ”focare izolate” iar autorităţile încearcă limitarea extinderii acestora.

Ce înseamnă starea de urgență

Decretarea stării de urgență în România este reglementată de art. 93 (1) din Constituția României.

„Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia”, menționează Constituția României.

Conform Ordonanței de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, „starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Decretarea stării de urgență se face, conform legii, pentru o durată de 30 de zile.

„Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției”, se precizează în lege.

Conform articolului 7 din lege:

  • La instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale, legate de aplicarea dispozițiilor art. 20 din prezenta ordonanță de urgență, trec în competența autorităților civile și militare, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență.

  • Autoritățile civile ale administrației publice centrale și locale de specialitate continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților militare și au obligația de a acorda sprijin autorităților militare.

Articolul 20 din legea privind decretarea stării de urgență oferă următoarele competențe:

Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile civile și militare au următoarele atribuții și răspunderi:

  • să întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii;
  • să dispună depunerea temporară a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea și ridicarea lor; la încetarea măsurii excepționale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
  • să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
  • să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
  • să efectueze razii;
  • să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
  • să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
  • să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
  • să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • să suspende temporar apariția sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
  • să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
  • să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
  • să emită ordonanțe militare;
  • să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
  • dreptul de a ordona unităților Ministerului de Interne competente să efectueze rețineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reținute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

Pe durata stării de urgență sunt interzise:

  • limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;
  • tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;
  • condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;
  • restrângerea accesului liber la justiție

Până la ora transmiterii aceste știri, în România au fost înregistrate 109 cazuri de infecție cu COVID-19.