Investitorul din umbră: cum a schimbat Horia Manda destinul a 38 de afaceri românești
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Matematician de formație, Horia Manda, șeful fondului de investiții Axxess Capital, a cumpărat companii în valoare de peste 200 de milioane de euro, în două decenii.
Drumul spre bursă al binecunoscutului Bitdefender a fost desenat cu ajutorul unui personaj aproape necunoscut publicului larg: Horia Manda, un pionier al fondurilor de private equity și unul dintre cei mai discreți investitori din România. NewMoney vă spune povestea sa.
Cu o cifră de afaceri de 87 de milioane de euro în 2015, Bitdefender se pregătește pentru oferta publică inițială (IPO). Primul pas este atragerea unui fond de investiții. Acest lucru s-ar putea întâmpla anul viitor, însă pachetul majoritar de acțiuni va rămâne la familia care a pus pe picioare afacerea, au explicat pentru NewMoney reprezentanții companiei.
Măriuca și Florin Talpeș au înțeles repede că deschiderea acționariatului poate dezvolta exponențial businessul Bitdefender, însă primul pas a fost greu. La mijlocul anilor 2000, cei doi matematicieni erau deja curtați de fonduri străine de investiții. L-au ales însă pe Horia Manda.
Matematica unei tranzacții. Pe 7 decembrie 2007, Florin Talpeș îi vindea 7% din companie, pentru șapte milioane de dolari. „Deschiderea acționariatului a fost un pas foarte mare, o schimbare majoră pentru noi“, spune acum Florin Talpeș. Între timp, participația Axxess Capital, compania condusă de Manda, a crescut semnificativ. „Noi avem 37,32% din acțiuni“, mărturisește investitorul într-un interviu în exclusivitate pentru NewMoney. Privind în urmă, Talpeș este mulțumit de decizia luată. „Acționarii care nu sunt implicați în viața de zi cu zi a companiei pun și altfel de întrebări, văd riscuri acolo unde noi nu vedem, se îngrijorează în momente în care nouă ni se pare că cerul e perfect senin“, spune el.
În cele două decenii de activitate, Manda a investit peste 200 de milioane de euro în aproape 40 de companii și, de cele mai multe ori, a pariat pe afaceri care și-au dovedit valoarea. Primii bani i-au fost încredințați de Congresul american. Fondul respectiv, RAEF, și-a încheiat activitatea cu un randament mediu (IRR – internal rate of return) de 25%. „Horia Manda este unul dintre foarte puținii manageri de fond încă activi din generația celor care au început în anii ’90. Mai mult decât atât, apetitul investițional i-a rămas la fel de proaspăt ca în anii de început, deși lucrurile s-au schimbat mult în private equity“, spune Doru Lionăchescu, președinte BT Capital Partners.
Matematician la rândul său, Manda recunoaște că i-a fost greu să-l convingă pe Talpeș să cedeze acel prim pachet de 7%. „A fost foarte complicat, pentru că este un ardelean destul de reținut și prudent“, spune investitorul. Cei doi s-au cunoscut tot printr-un matematician. Ambii erau sponsori ai Școlii Normale Superioare, instituție înființată de Nicușor Dan. „Mi-a făcut plăcere să îi susțin ideea și ulterior RAEF și eu personal am devenit finanțatori și sponsori pentru un număr de ani la această școală normală superioară, acolo unde am întâlnit familia Talpeș“, spune Manda.
Intrarea în acționariatul Bitdefender a fost posibilă și datorită unor circumstanțe care au funcționat în favoarea lui Manda. „În 2007, moment în care (Talpeș, n.r.) a intrat în interacțiune cu un investitor din Silicon Valley, un fond renumit de tehnologie, a realizat că firma nu era pregătită pentru un astfel de pas“, explică el. Florin Talpeș spune că Manda l-a ajutat să structureze procesele pe partea financiară, plecând de la bugetare, management și până la transparență.
Au contribuit astfel încât decizia noastră să fie tot mai mult bazată pe date și să lăsăm feelingul și experiența să decidă mai ales acolo unde nu putem colecta date“, a precizat Talpeș pentru NewMoney.
La-nceput a fost RAEF. În lumea afacerilor, investitori precum Horia Manda fac notă discordantă. Managerii fondurilor de private equity sunt o elită a elitei financiare. Ei trebuie să fie la curent cu trendurile care dictează direcția economiei mondiale, dar și cu detaliile „micro“ specifice fiecărei industrii sau piețe în parte. În SUA, investitorii de private equity ajung să ocupe funcții publice sau politice de cel mai înalt nivel. Un exemplu în acest sens este Mitt Romney, fost guvernator al statului Massachusetts și candidat al Partidului Republican la alegerile prezidențiale din 2012.
Înainte de a se alătura acestei elite, Horia Manda făcea parte dintr-un alt club select. Era cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române și se pregătea să plece în Franța pentru a deveni conferențiar. Se întâmpla la începutul anilor ’90. Tot atunci se mai întâmpla ceva. Veneau americanii. Așteptați de generații întregi care sperau să fie salvate de opresiunea comunistă, în 1995, americanii ajungeau, în sfârșit, la București. Și veneau cu bani.
Congresul Statelor Unite aprobase înființarea așa-numitelor „fonduri enterprise“ destinate fostelor state comuniste. Sute de milioane de dolari au fost pompate atunci în Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia sau Rusia pentru dezvoltarea inițiativei private. Așa a apărut Romanian American Enterprise Fund (RAEF), capitalizat inițial cu 55 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului trecut, RAEF a investit încă 80 de milioane de dolari și a atras 140 de milioane de dolari de la alți investitori. Cu acești bani au fost dezvoltate 24 de afaceri. La închiderea fondului, 25 de milioane de dolari au fost returnate Congresului american, iar restul câștigurilor, circa 150 de milioane de dolari, au fost donate unei fundații.
La 37 de ani, Horia Manda se angaja pe postul de junior analist la RAEF, pe un salariu mult inferior pretențiilor de azi ale nou-intraților în private equity. „Chestia asta mi-a schimbat complet cursul vieții, această provocare de a începe ca junior analyst. A fost o decizie importantă“, spune el. În 2002 a devenit prim-vicepreședinte și director de investiții, iar din 2006 este managing partner al Axxess Capital, companie ce administra RAEF şi ulterior Balkan Accession Fund (BAF) și Emerging Europe Accession Fund (EEAF).
Circumstanțe (ne)favorabile. Decizia de a intra în private equity și în particular de a se angaja la fondul americanilor i-a oferit lui Manda o oportunitate pe care nu mulți investitori din această industrie au avut-o în România, aceea de a învăța din greșeli fără a ieși din piață. „Mulți alții nu au avut această șansă. După ce au învățat din greșeli au ieșit complet din domeniu. Nu au putut să aplice mai departe“, mărturisește Manda. Așa se face că în portofoliul său s-au adunat și câteva eșecuri. Unul dintre cele mai răsunătoare a fost poate cel al încercării de a prelua cel mai mare retailer online din România.
În 2009, Axxess Capital a fost la un pas de a cumpăra eMag, însă în ziua în care Manda anunța la Londra că a bătut în cuie tranzacția, la București, compania era preluată de Asesoft Distribution, deținută de Iulian Stanciu și Sebastian Ghiță. „Am fost la două zile de semnarea contractului cu eMag. Este faimoasa tranzacție în care persoanele implicate au venit cu banii în ziua în care eu anunțam la Londra că am semnat și, în avion, aflu că domnul Ghiță a cumpărat împreună cu amicul său care e încă acolo, actualul CEO (…) Semnarea dintre noi și foștii acționari a fost amânată atunci din cauza sărbătorilor de Paște“, povestește Manda.
Investitorul și-a găsit refugiu într-un onliner mai mic, dar cu potențial. Axxess Capital a intrat în 2016 în acționariatul companiei care administrează magazinul online elefant.ro, în urma unei investiții de cinci milioane de euro. „Este evident că o mare parte din retail se îndreaptă către online. Este interesantă construcția pe care au făcut-o cei de la Elefant“, spune Manda.
Anul 2016 s-a dovedit unul extrem de activ pentru Axxess Capital. Asta pentru că unul dintre fondurile administrate (BAF) este în perioada de exituri, în timp ce altul se află la ultimele investiții, o suprapunere care l-a ținut pe Manda ocupat. „Din ultimul fond (EEAF, n.r.) mai avem undeva în jur de 25-26 de milioane de euro cu tot cu investiții de runda a doua“, spune el. Pe lista tranzacțiilor bifate în 2016 se mai află vânzarea retailerului de jucării Noriel (către fondul polonez de investiții Enterprise Investors) și a companiei Industrial Access (către grupul belgian TVH). În noiembrie, Axxess Capital a vândut și producătorul de vopsele Deutek către gigantul american PPG, liderul global din sectorul de lacuri și vopsele. Valoarea tranzacției s-a ridicat la 40-50 de milioane de euro, potrivit unor surse din piață citate de presa de business.
Obsesia pentru bănci. Tot în 2016, Manda a finalizat și preluarea Băncii Comerciale Carpatica (BCC). Aceasta a fuzionat cu Nextebank, devenind Patria Bank. „Nu va mai fi banca unui antreprenor. Va fi banca unor investitori“, spune Manda despre noul său proiect. Investitorul a fost întotdeauna interesat de companii și instituții din zona financiară, multe astfel de tranzacții fiind încheiate la începutul anilor 2000. După o pauză destul de lungă, Manda a revenit în sistemul bancar în 2014, prin preluarea Nextebank, după ce, cu patru ani înainte, BNR a refuzat să acorde licența bancară unui IFN din portofoliul său.
Studiile de matematică l-a ajutat pe Manda să anticipeze de-a lungul carierei mutări câștigătoare. „Mintea, logica, acesta a fost de fapt impactul (studiilor de matematică, n.r.). Îți mărește, în același timp, capacitatea de intuiție a unor lucruri și evoluții viitoare“, spune el. Chiar și așa, unele decizii de business ajung să depindă de evenimente imposibil de anticipat.
Radiografia unui eșec. Pe 30 mai 2012, Alin Popa, unul dintre cei mai bogați oameni din România și patronul celui mai mare jucător din piața de transport rutier de marfă, a murit într-un accident de mașină. Câteva luni mai târziu, compania pe care a fondat-o în anii ’90, edy Spedition, a intrat în insolvență. În 2015, ultimele active au fost scoase la licitație. Filmul evenimentelor a dat naștere multor speculații despre legătura dintre decesul antreprenorului și falimentul companiei. Puțini sunt, însă, cei care cunosc magnitudinea stresului în care și-a trăit Alin Popa ultimele săptămâni din viață.
Unul care poate știe mai bine decât alții este Horia Manda. Investitorul a pariat pe succesul edy Spedition și a cumpărat un pachet de 17,5% din acțiunile companiei printr-o majorare de capital. În timpul crizei, Manda l-a avertizat pe Popa că duce firma într-o direcție periculoasă. Când edy Spedition a ajuns în punctul de a face implozie sub povara datoriilor acumulate, investitorul i-a oferit o soluție salvatoare.
Manda este de părere că Alin Popa nu s-a putut împăca niciodată cu situația în care ajunsese. „Am avut un memorandum semnat cu el prin care noi trebuia să preluăm majoritatea businessului. El rămânea cu o parte curată și noi ne asumam acea datorie pe care urma să o refinanțăm. Cred că, din păcate, a fost copleșit de presiunea imensă sub care se afla“, explică Horia Manda. Cu alte cuvinte, Popa trebuia să cedeze controlul în compania rezultată prin separarea unor linii de afaceri.
Presa locală relata că, oricum, afacerea ar fi fost condusă „din umbră“ de acționarul minoritar, care ar fi avut drept de veto în Consiliul de Administrație. „Un veto nu îți dă un drept pozitiv de vot (prin veto te poți doar opune unor decizii ale acționarului majoritar, n.r.). Asta și este problema cu investițiile minoritare“, explică Manda.
Deși a semnat memorandumul, Popa ar fi încercat pe orice cale să nu-i dea curs. „A fost tot timpul mental afectat de ideea de diluție, ceea ce este o mare greșeală, obsesia multor antreprenori pentru control“, adaugă Manda, explicând că o astfel de mentalitate este cu atât mai periculoasă într-o situație de criză. De ce? Pentru că riști să pierzi totul.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Barbarii din fața porții” color=”juicy_pink” border_width=”5″][vc_column_text css=”.vc_custom_1478507352625{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Practicile fondurilor de private equity – „barbarii din fața porții“, cum sunt descrise într-o carte – nu sunt văzute de toată lumea cu ochi buni.[/vc_column_text][vc_column_text]NEÎNCREDERE. În piețele mai dezvoltate, private equity-ul are un portofoliu controversat de strategii. Își trag tot profitul din companiile în care investesc sau le cumpără „pe datorie“, nu din fonduri proprii.
CÂȘTIGURI. Prin prisma câștigurilor, private equity-ul rămâne una dintre cele mai de invidiat industrii de la nivel mondial.
AVERE. Întrebat dacă se consideră un om bogat, Manda spune că da. „Pentru mine valoarea banilor nu constă în valoarea lor de utilizare. Banii sunt măsura unui succes care în domeniul nostru se măsoară și prin această parte financiară“, spune el.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Matematicianul Horia Manda a schimbat destinul pentru zeci de companii. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney
