În ce măsură va putea face față piața locală de capital trecerii în liga următoare

Trecerea în liga următoare este un dezi­derat deja vechi al pieței locale de ca­pi­tal. În ce măsură va putea însă face față în rândul jucătorilor de talie medie este o întrebare care are nevoie de un răs­puns rapid, având în vedere cât de aproape este de a întruni „criteriile tehnice“ de promovare.

Acest articol a apărut în numărul 49 (24 septembrie – 7 octombrie) al revistei NewMoney

Bursa de Valori București (BVB) se află pe lista de observație a agenției FTSE Russel, în vederea promovării de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emer­gentă. Un verdict final ar urma să fie dat în această toamnă, perioada de monitori­zare fiind, de regulă, de doi ani. Punctele slabe sunt prea bine cunoscute.

Printre cele mai importante criterii pe care BVB nu le îndeplinește se numără „o piață de acțiuni liberă și bine dezvoltată“ și „suficientă lichiditate încât să suporte investiții globale însemnate“, notează agenția. Altfel spus, pe bursă se „învârt“ prea puțini bani și prea puține acțiuni față de volumul de care ar avea nevoie investitorii internaționali. Și, deși această pro­blemă poate fi rezolvată, spre exemplu, prin listarea Hidroelectrica, întrebarea rămâne în ce măsură își permite România riscul de a avea de gestionat intrări masive de capital și potențiale ieșiri masive a acelor bani în perioade de turbulență.

STATU-QUO. După un 2017 în care BVB a dovedit că poate „absorbi“ listări mari, cum au fost IPO-urile Digi și Sphera, 2018 a adus surprize neplăcute. În vară, oferta secundară de acțiuni a producătorului de aluminiu Alro, cel mai mare din regiune, a eșuat. Compania ar fi avut șanse să se apropie de o capitalizare de un miliard de euro, club select pe care l-ar fi împărțit cu OMV Petrom, Romgaz, Banca Transilvania, BRD și Fondul Proprietatea. Oferta a fost însă primită cu scepticism de investitori, în parte și pe fondul grabei proprie­tarului, omul de afaceri rus Vitali Maşitski, de a preveni eventuale probleme, în contextul în care el se află pe „lista neagră“ a Casei Albe.

O companie mult așteptată de investitori, dar și de oficialii BVB este Hidroelectrica. Producătorul de energie ar bifa ulti­mele pretenții ale agențiilor străine de rating în ceea ce privește promovarea pieței de capital la statutul de emergentă. Despre un IPO al Hidroelectrica se vor­bește încă din criză, listarea fiind una dintre condițiile impuse de Fondul Monetar Internațional (FMI) în schimbul pachetului de sprijin financiar oferit României. Cele mai recente declarații pe acest subiect îi aparțin șefului companiei, Bogdan Badea, care spunea că în toamnă ar urma să se aleagă un nou consorțiu care să pre­gă­tească IPO-ul pentru 2019.

În lipsa unei creșteri atât a numărului de emitenți, cât și a numărului de investitori, piața locală de capital va rămâne mult în urma celor din regiune. Cu o medie zil­nică a tranzacțiilor de puțin peste 12 mili­oane de euro în 2017 (an în care au avut patru oferte publice inițiale), BVB este de­parte de colegii din Polonia, spre exemplu, care au un rulaj mediu zilnic de 250 de milioane de euro. Asta în condițiile în care lichiditatea ar putea fi afectată de o eventuală slăbire a Pilonului II, fondurile de pensii private fiind printre cei mai importanți investitori de la BVB.

AVALANȘA DE FONDURI. Revenind la upgrade, intrarea bursei locale în rândul piețelor emergente ar însemna, în primă fază, o infuzie uriașă de capital. Ca ordin de mărime, alocările investitorilor străini pentru piețele emergente sunt de 100 de ori mai mari decât cele pentru piețele de frontieră.

În situația în care BVB face pasul către nivelul următor, României i se va aloca o cotă de x la sută în structura indicilor care urmăresc piețele emergente. O serie de fonduri pasive (Exchange Traded Funds – ETF) urmăresc și investesc bani în funcție de acești indicatori, așa încât acestea vor investi x la sută din active în emitenți listați la București. Spre exemplu, când Bursa din Qatar a făcut pasul următor, media zilnică de tranzacționare a sărit de la 18 milioane de dolari la 180 de milioane. Pentru companiile publice acest lucru va însemna o creștere bruscă a valorii, dar și riscul ca valoarea să se „topească“ în eventualitatea unor ieșiri masive de capital din piețele emergente. Asta pentru că ETF-urile sunt vehicule financiare destul de sofisticate.

Investitorii care doresc să parieze pe piețele emergente, spre exemplu, cum­pără acțiuni ale ETF-urilor, bani care sunt transferați apoi în acțiunile din țările care fac parte din indicele urmărit de respectivul ETF. Dacă investitorii decid că nu mai doresc să își asume riscurile de a-și plasa banii într-un ETF care urmărește piețele emergente, se pot reorienta către unul care urmărește acțiunile americane sau petrolul. Pe cale de consecință, acti­vele ETF-ului scad, iar banii ies din România. În funcție de dimensiunea volatili­tă­ților, acestea pot pune presiune pe indicatorii macroeconomici, în special pe deficitul de cont curent, dar și curs (se vor vinde lei pentru a cumpăra euro sau dolari și a scoate banii din țară).

Șefii BVB par a se fi resemnat cu gândul că piața locală de capital va mai rămâne un timp una de frontieră. Prioritățile actuale par a se orienta către creșterea li­chi­dității, fie prin măsuri de tipul reducerii orelor de tranzacționare, astfel încât mediile zilnice să crească, fie prin programe de marketing menite să atragă cât mai mulți investitori.

O creștere organică pare a fi soluția. Cu cât piața locală se va ridica prin forțe pro-prii, cu atât va putea să facă față mai bine provocărilor din liga următoare.

Indicatori-cheie

Anul 2018 nu se anunță unul prea strălucit pentru piața locală de capital, în contextul în care decalajele față de bursele din regiune sunt totuși destul de ridicate.

• FRONTIERĂ. Agenția FTSE Russel încadrează 27 de state pe lista piețelor de frontieră, considerate riscante, mici și puțin lichide. România împarte această categorie cu țări precum Bangladesh, Botswana, Kenya, Nigeria, dar și Bulgaria, Croația, Slovacia sau Slovenia.
• REGIUNEA. Bursa de la Varșovia, cea din Praga și cea de la Budapesta sunt încadrate la categoria „advanced emerging“, treaptă situată cu un nivel peste cea pe care ar urca BVB dacă ar fi promovată.
• COMPANII. La BVB sunt listați cinci emitenți cu o capitalizare bursieră de peste un miliard de euro – OMV Petrom, Romgaz, Banca Transilvania, BRD și Fondul Proprietatea. Topul celor mai valoroase companii este completat de Transgaz, Electrica, Digi, Alro și Nuclearelectrica.
• LICHIDITATE. În 2017, valoarea medie a tranzacțiilor zilnice de la Bursa de Valori București a fost de 12,1 milioane de euro. Capitalizarea totală a companiilor listate a depășit 35 de miliarde de euro, în creștere cu 20% față de anul anterior. Totodată, patru companii au reușit să atragă în urma unor listări un sfert de miliard de euro.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney