Horia Cardoș sau omul care a adus pe bursă Agroland, cel mai mare retailer de articole pentru animale de companie și grădină

Horia Cardoș aduce Agroland – cel mai mare retailer de produse pentru animale de companie și grădină – pe piața secundară a Bursei de Valori București. Toate detaliile listării.

Luni, 1 martie, este prima zi în care acțiunile Agroland sunt listate pe AeRO.

„Fiecare trebuie să aibă grijă de propria grădină“ este unul dintre cele mai cunoscute citate din romanul filo­sofic „Candid sau Optimismul“ al lui Voltaire. Criticii au interpretat vorbele marelui iluminist francez de se­col XVII drept un îndemn la prag­matism: e de preferat să re­zolvăm problemele concrete care stau în puterea noastră de­cât să ne concentrăm pe complicate teme metafizice.

Schimbând timpul istoric și păs­trând proporțiile, maxima de mai sus ar putea fi sloganul de azi al lui Horia Cardoș (53 de ani), acționarul majoritar al Agro­land, cea mai extinsă rețea din România de articole pentru animale de companie și grădină. Pornit în mediul rural cu magazine de format mic, în 1997, Agro­land este pe punctul de a se lista pe AeRO, piața secun­dară a Bursei de Valori Bucu­rești. O dată exactă nu a fost co­municată până la momentul trimiterii la tipar a nu­mărului curent din NewMoney. Mișcarea vine după un plasament privat de acțiuni, realizat în toamna tre­cută, care a fost suprasubscris de 4,85 ori de către investitori, la o evaluare a companiei de zece milioane de euro.

Agroland, sub radarul investitorilor

Până anul trecut, magazinele omului de afaceri timișorean, care vând mâncare pentru câini și pisici, pui de o zi, semințe pentru grădină sau pomi fructiferi, erau oarecum sub radarul investitorilor și al presei financiare. În martie 2020, cu foarte puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei, reușea să se îm­­prumute cu 1,64 milioane de euro, printr-o emisiune de obligațiuni cu maturitate pe cinci ani, ce re­prezenta și primul pas pe piața de capital. În scurt timp, bursa românească a scăzut dras­tic, însă – paradoxal (sau nu) – a ajuns ulterior să egaleze nivelul înregistrat înainte de ma­rea criză globală din 2008-2009.

Ce este atât de atractiv în po­vestea Agroland și a lui Horia Cardoș? Înainte de toate, e de pre­cizat că antreprenorul a schim­bat în ultimul timp conceptul cu care a pornit în urmă cu aproape 25 de ani alături de „un membru al familiei extinse“, care mai are 8,5% din companie după plasamentul privat, o majorare de capital prin care au fost cedate 15% din acțiunile companiei.

Dacă în prima sa perioadă Agroland era percepută drept o rețea de magazine pentru gospodari din mediul rural, acum „familiile tinere cu venituri peste medie, mutate recent la marginea orașului, dornice să-și facă o grădină“ în care să crească animale de companie, reprezintă o prioritate.

De altfel, există așteptări ca interesul crescut pentru casă și curte – tendință amplificată de pandemie – să ducă la o apreciere a prețului terenurilor cu 10% de-a lungul lui 2021. Cel puțin așa au răspuns o treime dintre respondenții unui studiu realizat de rețeaua de francize imobiliare RE/MAX România, publicat anul acesta. La studiu au participat în principal agenți și pro­prietari de agenții imobiliare.

Diversificarea publicului a venit la pachet cu schimbarea formatului de magazin – inițial, de suprafață redusă (50-100 de metri pătrați), cu o gamă restrânsă de produse. Acum, mare parte din banii atrași de pe bursă (sub formă de împrumuturi sau prin vânzare de acțiuni) vor merge către finanțarea noului concept – Mega –, care poate ajunge până la 600-1.000 de metri pătrați. Noile magazine sunt amplasate în apropierea orașelor mari sau medii, acolo unde se regăsește pu­blicul-țintă.

Din momentul în care s-a hotărât să schimbe rețeta și până la implementarea efectivă a conceptului au tre­cut trei ani. Era prin 2016, când a deschis primul ma­gazin de tip Mega, în apropiere de Craiova, în drumul spre Balș. Lucrurile nu au mers cum ar fi trebuit, pentru că – admite acum – nu a făcut decât să „arunce“ în el produse care nu mai încăpeau în magazinele mici. Cuplat cu amplasamentul nu tocmai fe­ricit, magazinul din apropierea Craiovei nu a fost nici pe departe un succes.

Era o nouă lecție, însă nu la fel de dure­roasă precum cea primită chiar la startul Agroland: își amin­tește că, în foarte scurt timp, a pierdut toți banii, întrucât a crezut că piața sa ar trebui să fie marile fer­me (majoritatea, de stat, în a doua jumătate a ani­lor ’90). În scurt timp, s-a repliat și a ales să se adreseze clien­ților persoane fizice, model valabil și astăzi.

Agroland MEGA

După experiența de la Craiova, a ales să-și facă temele mai bine și a apelat (la început, cu reticență) la serviciile unui consultant, născut în Ungaria, care avea o largă experiență de retail în Marea Britanie. Așa că au mers împreună prin vestul Europei „cu telefonul în mână, filmând, făcând poze, luând notițe“. Conceptul s-a rafinat de-abia în 2019, odată cu deschiderea unui magazin în județul Galați.

Acum, Cardoș crede că magazinele Agroland Mega sunt doar 80% din ce ar trebui să fie, o formă aproape ideală urmând să fie atinsă la sfârșitul anului viitor. Acesta va fi și momentul în care antreprenorul spune că se va simți suficient de pregătit pentru a-și încerca mâna pe piețe vecine precum Ungaria, Serbia sau Bulgaria, cu formate clasice (brick & mortar). Mișcarea pare riscantă, având în vedere că mai mulți retaileri de talie mare au cochetat cu ideea ieșirii peste granițe, însă fie au eșuat (Mobexpert), fie au tot amânat să facă pași concreți (Dedeman).

Horia Cardoș crede că, în ceea ce îl privește, riscul ar fi mai mic decât în cazul celor două mari rețele de mo­bilă și bricolaj amintite. Motivul e simplu: are de făcut investiții considerabil mai mici (circa 150.000 de euro în amenajarea unui magazin de format mare, fără stocuri). Or, Mobexpert și Dedeman au nevoie de peste zece milioane de euro pentru a pune la punct o singură unitate.

Pentru a-și reduce și mai mult riscurile, planul e să înceapă să vândă în cele trei țări vecine prin magazine online, cu aprovizionare din piețele respective. Mai ales că, de anul trecut, magazinul online din Ro­mâ­nia a generat cele mai mari venituri din toată re­țeaua, care numără aproape 260 de puncte de vânzare. Ani la rând, agroland.ro – luat separat – nu a să­rit niciodată de locul 50 într-un top intern al vân­ză­rilor. Ce-i drept, unul dintre puținele exemple de extindere reușită peste granițe este cel al retailerului online eMAG, pre­zent în Bulgaria și Ungaria.

Acum, Agroland are opt magazine de tip Mega, urmând ca, până la sfârșitul anului, numărul lor să se dubleze, mai ales după infuziile de capital primite în ultimul timp. „La nivel de 2023, ne-am propus ca 50% din veniturile de retail să vină din Agroland Mega și jumătate din (formatul, n.r.) tradițional“, estimează Horia Cardoș.

Patru dintre cele opt magazine mari sunt operate în franciză. Acest model de extindere este valabil pentru întreaga rețea – acum, doar puțin peste 60 din cele 250 de magazine ale rețelei sunt administrate în regim propriu. Și asta după ce, în 2019, Agroland și-a achizi­țio­nat cel mai mare francizat.

Câte acțiuni sunt scoase la vânzare

Revenind la aritmetica listării, cel mai interesant va fi prețul la care compania va fi tranzacționată în prima zi de bursă, pentru că e de așteptat ca acesta să fie diferit (mai mare) decât cel stabilit în urma plasamentului privat de la sfârșitul anului trecut. Atunci, o acțiune s-a vândut cu 4,5 lei (circa un euro), iar cele 1.765.590 de acțiuni scoase la ofertă au fost suprasub­scrise de aproape cinci ori într-o singură zi, ceea ce arată interesul crescut pentru companie. Tehnic vor­bind, investitorii au putut cumpăra de cinci ori mai puține acțiuni decât și-au dorit și astfel a rămas o ce­rere nesatisfăcută.

TradeVille, brokerul care a intermediat plasamentul, a returnat diferența de bani cumpărătorilor, iar Agro­land a încasat cât își propusese – peste 1,6 mili­oane de euro pentru 15% din companie. „Sper că investitorii vor mai dori să mai cumpere acțiuni. Interesul este mare, ceea ce nu poate decât să mă bucure, fiindcă oarecum validează ceea ce facem“, spune Cardoș.

Practic, în prima zi de bursă, vom vedea raportul dintre pre­țul la care investitorii care au cumpărat în plasamentul privat sunt dispuși să vândă și prețul la care alții sunt dispuși să cumpere.

Istoria recentă a altor mișcări bursiere similare ne arată că așteptările lui Cardoș sunt întemeiate. În prima zi pe AeRO (21 ianuarie 2021), prețul acțiunilor MAM Bricolaj, un retailer specializat în segmentul do-it-yourself (DIY), a fost cu peste 50% mai mare decât cel stabilit în urma plasamentului privat, la rândul său, un succes. „Într-o jumătate de oră s-a încheiat achi­­ziția. S-a închis“, declara satisfăcut Cristian Găvan, fondatorul companiei, în septembrie 2020, mo­mentul plasamentului.

Spre deosebire de o ofertă publică inițială (IPO), plasamentul pri­vat se adresează unui număr limitat de investitori, maximum 149, care, de obicei, sunt profesioniști, având capacitatea de a subscrie o parte semnificativă a ofertei, potrivit unui glosar pentru antreprenori redactat de Bursa de Valori București.

Piața de capital românească face ca visurile de eva­luări generoase ale antreprenorilor să devină realitate. Și o face mai mult decât fondurile de investiții, care – teoretic – propun prețuri de intrare mai conservatoare, fapt explicabil având în vedere că acestea vor să vândă cu un randament anual de două cifre într-un orizont mediu de timp.

În ceea ce privește rezultatele financiare ale Agroland – fundamentele evaluării, până la urmă –, cifrele din 2019 nu arată prea bine, însă 2020 este evaluat drept un an „excepțional“ (rezultatele urmează să fie pu­blicate în curând). În 2019, veniturile Agroland au scăzut cu aproape 5% față de anul anterior, iar profita­bilitatea operațională a companiei a avut la rându-i de suferit, scădere pusă de Cardoș pe seama creșterii costurilor cu personalul. Principalul indiciu despre evoluția din 2020 sunt rezultatele pe primele șase luni, compania anunțând o creștere cu 18% a vânzărilor față de perioada similară a anului anterior. Nota bene: profitul aferent acestei perioade a fost de 3,5 ori mai mare față de cel din întreg anul 2019.

Companiile agricole pe bursă

În ultimul an, două companii din domeniul agricol sau dintr-o industrie conexă, cea a îngră­șă­mintelor organice – Holde Agri Invest (terenuri agri­cole) și Norofert – și-au făcut apariția pe AeRO. Ambele au generat randamente semnificative. De exemplu, prețul acțiunilor Norofert a crescut de 2,3 ori de când a fost listată, în primăvara trecută.

„Acțiunile companiilor din domeniul agricol nu au volatilitate. Oferă, în același timp, și stabilitate, și creș­tere pe termen lung“, spune Eugen Voicu, fondatorul Certinvest, companie de asset management (adminis­trare a activelor financiare). Voicu este unul dintre pro­motorii companiei Holde Agri Invest, primul proprietar de terenuri agricole listat pe bursa de la Bucu­rești. De altfel, trei dintre cele opt companii care au fost listate de la începutul lui 2020 sau care urmează să intre pe AeRO anul acesta au legătură cu acest domeniu.

Și lucrurile nu se opresc aici – o nouă listare „agri­colă“ ar putea purta tot semnătura lui Horia Cardoș. Este vorba despre Agroland Agribusiness, o compa­nie care vinde îngrășăminte atât organice, cât și de sin­teză, înființată în 2017 împreună cu fostul chief executive officer (CEO) și cu o parte din echipa Cargill, după ieșirea marelui trader american de cereale de pe piața românească. Compania ar urma să facă un plasament privat în ur­mă­toarea lună, care, dacă va avea succes, va pregăti ieșirea pe bursă.

Marea noutate pe care Agroland Agribusiness o aduce, în opinia antreprenorului timișorean, este faptul că deține un incubator de startupuri unde vor crește companii care au proiecte la granița dintre agri­cultură și tehnologie. „Avem 26 de echipe care luptă pentru cinci-șase locuri în incubator. Sunt spe­cialiști în agricultură și IT-iști, cu proiecte de la roboți pentru horticultură până la aplicații digitale diverse“, spune Cardoș, care a investit 150.000 de euro în incubator.

Dacă unele dintre aceste proiecte vor fi validate, omul de afaceri le va ajuta să găsească finanțare și să se dezvolte individual. „Toată lumea este la început, inclusiv mamuți din domeniu. Avem șanse ca soluții incubate la noi să fie folosite global.“ Partener în incubator este compania de consultanță Ascendis și există promisiuni ca o mare companie din tehnologie să se alăture în viitorul apropiat.

Ce spune Horia Cardoș despre avantajele Agroland

Apropo de mamuți, unul dintre marile avan­taje ale Agroland este că, pentru moment cel puțin, nu are concurenți direcți din această „specie“. Cardoș crede că nici pe viitor jucători de talie mare, precum Raiffeisen Markt din Germania, care are circa 1.000 de magazine cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați fiecare, nu vor fi interesați de piețele mici din estul Europei. Ca idee, veniturile operatorului magazinelor Aveve din Belgia sunt de peste trei ori mai mari decât cele două piețe cărora li se adresează Agro­land în România (articole pentru animale de companie și grădinărit), în valoare totală de 400 de milioane de euro.

Odată cu extinderea conceptului Agroland Mega, contextul o să se mai complice. Piața magazinelor sătești este una atomizată și formată din foarte mulți jucători mici lipsiți de putere financiară. Ca să nu mai amintim că o bună parte dintre aceștia nu lucrează cu acte în regulă. Intrând în orașele mari și medii, antreprenorul va concura cu rețelele de hipermarketuri sau cu cele de bricolaj, când vine vorba de produse pentru grădină. Iar pe zona de articole pentru animale de companie, există lanțurile specializate. Și atunci când magazinele vor fi amplasate în parcuri de retail, lupta se va duce corp la corp.

Până la urmă, orășenii au mai puține plante și animale decât fermierii, însă câștigă competiția în materie de putere de cumpărare. Și un lucru e sigur: inclusiv după terminarea pandemiei, își vor petrece tot mai mult timp în propria grădină sau în balconul cu jar­di­niere, după caz.

Concurența

Articolele pentru animale de companie și grădinărit generează vânzări de circa 400 de milioane de euro pe an. Veniturile Agroland, cel mai mare jucător, reprezintă sub 10% din acest business.

• PURINA.Subsidiară a multinaționalei elvețiene Nestlé, compania ameri­cană acoperă toate regiunile țării prin­tr-o rețea de peste 50 de distribuitori. Nu are magazine proprii. Sub brandul Purina se regăsesc furaje, concentrate, suplimente, aditivi.
• AGROMAR. Producătorul de pui și furaje din Balotești (Ilfov) deține 12 magazine în Ilfov, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița.
• AGRISHOP. Comercializează articole pentru animale de companie, pui de o zi și furaje. Deține o rețea de 36 de magazine în zona Moldovei.

Acest articol a aparut în numărul 110 al revistei NewMoney

FOTO: Vali Ivan