Greșelile pe care trebuie să le evite companiile dacă vor să-și păstreze angajații

Criza forței de muncă va continua să se manifeste și anul viitor în mai multe domenii. În acest context, care sunt gre­șe­lile pe care ar trebui să le evite cei mai mulți dintre angajatori?

Acest articol a apărut în numărul 77 (4 – 17 noiembrie 2019) al revistei NewMoney

Retenția angajaților a devenit o problemă din ce în ce mai serioasă pentru companiile din România ultimilor ani. Iar printre mo­tivele cel mai des invocate în cazul demisiilor se regăsesc salariile necorespun­zătoare, mediul de lucru și orele suplimentare neplătite în multe situații și conside­rate cauza directă a unui grad ridicat de epuizare fizică și psihică.

Pornind de la aceste nevoi ale angaja­ților, s-au dezvoltat foarte mult două piețe: a firmelor specializate în programe de trai­ning și teambuilding, respectiv a companii­lor care recrutează forță de muncă. Împre­ună, cele două segmente sunt evaluate în prezent la aproximativ 880 de milioane de euro, conform calculelor reprezentanților din sector.

Beneficii pentru angajați

Dacă e să ne uităm retrospectiv la ultimul deceniu, companiile din construcții, HoReCa, indus­tria prelucrătoare, transporturi și agricul­tură au fost cele mai expuse la criza forței de muncă. Migrația masivă în țările vest-europene (Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Germania), lipsa unor școli de meserii și scăderea natalității sunt cauze deja (re)cunoscute și, potrivit specialiștilor în re­surse umane, vor continua să fie resim­țite și în 2020 în piața muncii. Ce rămâne de făcut?

Un răspuns îl oferă specialiștii de la KeysFin, unul dintre furnizorii de soluții de business information din piața locală. Aceștia spun că, dincolo de creșterea salariilor, companiile ar trebui să-și extindă paleta de beneficii ofe­rite angajaților, de la bonusuri de per­­for­manță și bonuri de masă sau de vacanță la pachete de asis­tență medicală, cursuri de pregătire și fa­cilități comerciale de tipul voucherelor de cumpărături sau al pro­moțiilor.

Potrivit datelor Eurostat, România ră­mâne cu mult în urma țărilor dezvoltate în privința salariilor. În ciuda triplării salariu­lui minim pe economie față de 2009, la 446 de euro, suntem încă sub pragul de 500 de euro, alături de Bulgaria, Letonia și Unga­ria. Dacă în 2019 am depă­șit Letonia, am rămas totuși departe de eco­nomiile dezvoltate –  Olanda, Irlanda și Luxemburg – , unde salariul minim este de peste 1.600 de euro pe lună.

În afară de valoarea salariului, care nu co­respunde în cele mai dese cazuri cu aș­teptările angajaților, sunt și „câteva gre­șeli“ pe care le repetă angajatorii în relația cu aceștia. Petru Păcuraru, fondator al HPDI (Human Performance Development International), subliniază că multe companii minimalizează importanța procesului de inducție a noului angajat.

„Odată înche­iată recrutarea, angajatorul răsuflă ușurat și consideră că greul s-a terminat. Gata, am găsit un om bun din punct de vedere profesional, i-am oferit un salariu mulțu­mitor, deci de acum lucrurile ar trebui să meargă strună, măcar pe termen mediu. Doar că de prea multe ori nu se întâmplă așa. Fără o inducție corespunzătoare, oamenii nu înțeleg ce au de făcut, cum au de făcut și de ce“, detaliază acesta.

O altă gre­șeală este, în opinia sa, dis­crepanța între imaginea companiei, brandul său de angajator, și realitate. Concret, viitorului angajat i se spune un lucru, iar când ajunge în organizație vede că situa­ția este cu totul alta.

În acest punct intervin companiile care dezvoltă programe de retenție a angaja­ți­lor. „În 2020 cred că se va menține direcția de creștere a cererii de programe de coa­ching, care au fost cele mai solicitate anul acesta și care au avut o pondere cu 35% mai mare decât în 2018.

Pe segmentul de training, cele mai solicitate tipuri de programe sunt și vor fi și anul viitor cele dedi­cate îmbunătățirii abilităților de comunicare, cooperare, creativitate și inovație sau ceea ce noi denumim soft skills“, mai spune Păcuraru. În plus, tot anul viitor va crește și mai mult nevoia companiilor de a integra competențele digitale, astfel că și cererea pentru acest tip de traininguri va fi mai mare decât în 2019.

Măsuri pentru viitor

În următorii trei ani, „două treimi din companiile ro­mâ­nești sunt decise să investească semni­ficativ în digitalizare, în condițiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu pro­ble­ma resursei umane calificate“, arată stu­diul „Digitalizarea în companiile industriale din România“, realizat de Cult Market Research pentru Academia Industrială.

Cu alte cuvinte, majoritatea companiilor consideră că digitalizarea – conceptul include sub umbrela sa noile tehnologii, robotizarea, serviciile cloud, sistemele inteligente și big data – reprezintă principalul factor ce poate contribui la creșterea efi­cien­­ței activității. Într-o statistică la nivel mondial a deficitului de talente, România se situează pe locul al doilea, 81% din companiile locale confruntându-se cu dificul­tăți în găsirea unor candidați potriviți.

Pe plan local, nu­mă­rul de șomeri înregistrați este de aproxi­mativ 400.000, în condițiile în care peste un milion de persoane cu vârstă activă nu sunt implicate oficial în niciun fel de activitate economică, potrivit PwC România.

„Suntem mult în urma Europei la inves­tițiile în educația adulților. Mă refer la orice formă de training. Ocupăm ultimul loc, la distanță mare de Macedonia de Nord sau Muntenegru. Iar la celelalte țări mai dezvoltate, chiar nu ne putem uita fără să ne scadă stima de sine“, punctează și Andrei Goșu, managing partner la Ascendis, unul dintre cei mai cunoscuți jucători din piața de training și consultanță pentru companiile locale.

Care sunt soluțiile evidențiate azi de une­le instituții publice pentru surmontarea acestor probleme? Ministerul Muncii tocmai a propus, într-un proiect de hotă­râre de guvern publicat zilele trecute, suplimentarea contingentului de lucrători străini non-UE cu un număr de 30.000 anul viitor.

Măsura este determinată, potrivit iniția­torilor, de necesitatea de a asigura forța de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români sau de cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene.

Oricum ar fi, „țara noastră rămâne totuși o piață deschisă, cu multă apetență de instruire“, conchide Petru Păcuraru. Iar asta, chiar și în condițiile în care, prin comparație cu țările din Europa de Vest, raportul de bugete alocate în această direcție este de unu la patru.

Pe scurt

Criza de pe piața forței de muncă s-a transformat într-un business profitabil atât pentru firmele care recrutează angajați, cât și pentru cele care dezvoltă programe de training. Câteva cifre sunt reprezentantive.

• 855 de milioane de euro este valoarea la care este estimat astăzi segmentul local de resurse umane.
• 26 de milioane de euro este cifra care se vehiculează pentru piața de training și teambuilding.
• 400.000 de șomeri sunt înregistrați în plan local, în contextul în care peste un milion de persoane cu vârstă activă nu lucrează.

FOTO: Getty