Dragoș Diaconu, fondatorul Arctic Stream, a devenit milionar în euro după doar trei ani de antreprenoriat

După doar trei ani de activitate, Dragoș Diaconu, fondatorul integratorului de tehnologie Arctic Stream, a vândut vara aceasta 20% din companie cu peste patru milioane de euro, în cadrul unui plasament privat. Cum a fost posibil?

O călătorie scurtă, dar plină de întâmplări, am putea spune retrospectiv. Cronologic vor­bind, înainte de 2017, Diaconu – un focșănean care a absolvit Facultatea de Automatică și Cal­culatoare în 2008 – nu avea nimic în comun cu antreprenoriatul. Și, totodată, nimic nu pre­vestea un viitor în această zonă. A lucrat timp de șapte ani la Cisco, un colos de hardware și software american, pe diverse poziții tehnice sau de vânzări. De fapt, corporației din California îi datora întreaga carieră de până atunci, pentru că imediat după terminarea fa­cultății studiase timp de doi ani la o școală din Amsterdam a americanilor.

Pe valul pandemiei

În 2017, Diaconu a făcut două lucruri care aveau să îi schimbe fundamental parcursul. S-a înscris într-un program MBA (INSEAD) și a în­ființat actualul Arctic Stream, însă fără să înceapă activitatea propriu-zisă. În Singapore, locul unde a studiat, a în­vă­țat, pe lângă cultura asiatică, și multe noțiuni financiare, cu care nu luase contact într-un mod „structu­rat“ până în acel moment. Astăzi poartă cu ușurință o discuție despre spectrul inflației, politicile monetare ale băncilor centrale ori riscurile statelor supraîndatorate.

Diaconu este un om care vorbește și ascultă cu calm. E îmbrăcat formal (poartă cămașă și sacou) și, dacă te-ai lua doar după haine, te trimite cu gândul mai degrabă la ma­na­gerul de odinioară decât la un antreprenor din domeniul tehnolo­gic. Barba, trăsăturile feței și ochii mari albaștri sunt ai unui membru al clerului. De fapt, este un inginer convertit (relativ recent) la antreprenoriat.

În urmă cu 15-20 de ani, pentru a putea lista o companie pe piața de capital, de regulă, trebuia să le arăți investitorilor nu doar un istoric sănătos, ci și numere de ordinul zecilor de milioane de euro. Fondato­rul Arctic Stream a avut nevoie de doar trei ani și o creștere spec­taculoasă în anul pande­mic 2020 pentru a-i con­vinge pe investitori că vor avea o perspectivă în compania lui.

Pandemia l-a ajutat mult în succesul pe care l-a avut cu plasamentul privat desfășurat în iunie, din cel pu­țin două puncte de vedere. În primul rând, toate companiile au înțeles că digitalizarea, în noul context, nu mai este o opțiune, ci o obligație. Iar Arctic Stream s-a urcat pe noul val, pentru că activitatea sa de bază pre­supune implementarea de infrastructură hardware și de securitate pentru clienți-companii sau instituții publice. În limbaj de specialitate, este un integrator, adică face să lucreze împreună echipamente și softuri produse de furnizori diferiți.

În al doilea rând, perspectiva unei inflații crescute îi face pe investitori (inclusiv per­soane fizice) să gă­sească orizonturi noi pentru rezer­vele de cash de­puse la bancă. „Cred că (rezervele tot mai mari, pe fon­dul pandemiei, n.r.) sunt unul dintre motivele pentru care investitorii de retail arată acest apetit pentru piața de acțiuni“, spunea Diaconu la peste o lună după ce vânduse circa 20% din companie pentru puțin peste patru milioane de euro, în cadrul unui pla­sament privat intermediat de Tradeville. Capi­talizarea anti­cipată în urma plasamentului a fost de peste 21 de mi­lioane de euro.

Un an excepțional pentru Dragoș Diaconu

Spre deosebire de majoritatea plasamentelor private sau a ofertelor publice inițiale (IPOs) operate pe AeRO sau pe piața principală a Bursei de Valori, Diaconu a ales să-și vândă propriile ac­țiuni (exit parțial), în loc să facă majorare de capital. Antreprenorul spune că, dacă în companie s-ar mai fi adunat patru milioane de euro, i-ar fi fost dificil să iden­tifice investiții de o asemenea anvergură care să și genereze efecte pe termen scurt. Și, în plus, compania este capitalizată cu profitul de 1,3 milioane de euro înregistrat în 2020, de peste patru ori mai mult decât în 2019.

Paradoxal, anul trecut a fost prea bun (pentru o com­panie cu profilul Arctic Stream) ca să se repete prea curând. În memorandumul realizat de casa de bro­keraj Tradeville în vederea admiterii la tranzac­ționare a acțiunilor Arctic Stream pe AeRO, 2020 este catalogat drept „un an excepțional“ pe fondul pande­miei. Iar acesta este și unul dintre motivele pentru care e de așteptat ca vânzările companiei să scadă în 2021 cu 25-30% față de 2020.

Tot în 2020, integratorul a avut un proiect excep­țional, cu un impact considerabil în creșterea cifrei de afaceri (9,1 milioane de euro), însă nu și a profitului. Cu alte cuvinte, veniturile din 2020 vor fi depășite de-abia în 2024, potrivit memoran­dumului întocmit de Tradeville.

În plus, creșterea veniturilor Arctic Stream va avea alte două „challenge“-uri pe termen scurt, explică Dragoș Diaconu în interviul acordat revistei NewMoney. E vorba despre criza pieselor și componentelor electronice, ca urmare a unei explozii a cererii pe plan global și a creșterii timpilor și a costurilor pe care le implică transportul de mărfuri pe mare. Concret, el spune că, dacă în mod normal termenele de livrare erau între 14 și 30 de zile, acum acestea au cres­cut la 28-120 de zile. Și aici vorbim doar de pro­ducția în sine, nemaipunând la socoteală întârzierile create de transportatori.

Și la toate acestea se adaugă dificultatea de a recruta personal tehnic cu înaltă calificare. De altfel, nici până acum (în prezent are 15 angajați full-time) nu i-a fost deloc ușor. Își amintește că în 2018, când a înce­put efectiv activitatea, după ce s-a întors de la MBA, a recrutat prin intermediul rețelei de cunoștințe personale. Întâi l-a cooptat pe Vlad Mihul, director de ope­­rațiuni și acționar minoritar. Ulterior, în echipă a venit și Daniel Teodorescu – la rându-i acționar mino­ritar –, director tehnic.

Arctic Stream, creșterea obligatorie

Faptul că Arctic Stream este un jucător de talie medie (integratorii de vârf ai pieței românești au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro) face lucrurile de două ori mai complicate. Talentele din domeniu preferă stabi­litatea și beneficiile pe care le oferă companiile mari (multina­ționale, de principiu) sau să emigreze. Și, după ce că baza de recrutare rămâne una restrânsă, pentru acest tip de specialiști criteriul financiar este ultimul în lua­rea unei decizii de angajare. Posibilitatea de a avea experiențe profesionale captivante pri­mează.

Ieșirea la bursă ar putea rezolva o parte din pro­blemă, atât prin creșterea notorietății companiei, cât și prin adoptarea unei politici de stock options plan (acțiuni pentru angajați). De altfel, și în acest moment, șase colaboratori sau angajați – cu excepția lui Diaconu – au dețineri în companie. O altă rezolvare ar pu­tea fi creșterea echipei prin asimilarea unor companii cu competențe complementare sau similare. Iar prezența pe bursă va reprezenta din nou un avantaj, pentru că Diaconu spune că, în locul achizițiilor cla­sice de la noi (doar pe bază de cash), preferă fuziuni care implică atât o componentă de numerar, cât și un schimb de acțiuni (lichide din momentul listării).

Povestea cu fuziunile nu e nici ea atât de simplă, pentru că, dincolo de capacitatea financiară de a îngloba alte companii, mai e nevoie și de o aliniere de valori cu fondatorii acestora. Apropo de posibilitățile de finanțare, gradul de îndatorare (ponderea pe care îm­­prumuturile purtătoare de dobândă pe termen lung o au din capitalurile proprii) pe care Arctic Stream îl avea la sfârșitul lui 2020 era extrem de redus – sub 5%.

Privind lucrurile în ansamblu, antreprenorul crede că nu există motive de îngrijorare privind șansele de creștere atât ale domeniului în care activează, cât și ale companiei sale, pe care o controlează în conti­nuare – are 66% din acțiuni, față de 86% înainte de pla­sa­mentul privat.

Într-adevăr, un studiu realizat de firma de consul­tanță McKinsey & Company în 2018 și revizuit în 2020 arată că digitalizarea economiei e un proces care va con­tinua cu siguranță. Potrivit studiului, citat de Tra­de­ville în memorandum, economia digitală va crește în Europa Centrală și de Est de la 94 de miliarde de euro în 2019 până la 136 de miliarde de euro în 2025 (sau 276 de mi­liarde de euro, în scenariul cel mai optimist).

Pe de altă parte, România se află în urma altor state din regiune, ceea ce reprezintă o oportunitate. De exemplu, numărul utilizatorilor care au folosit măcar un serviciu online în martie 2020 a crescut cu 12 mili­oane în toată regiunea, ceea ce a mărit ponderea acestora de la 61% la 76%. Potrivit aceluiași studiu, la noi, procentajul a fost de doar 67%. Ce-i drept, în ca­drul pro­cesului de digitalizare a economiei private și a in­stituțiilor de stat, sub lumina reflectoarelor s-au aflat cu precădere creatorii de software și aplicații, iar furnizorii de infrastructură au rămas în plan secund. Cel puțin în cazul investitorilor de tip private equity sau venture capital, ochii au fost ațintiți exclusiv pe dez­voltatorii software. Cu câteva luni în urmă, start­upul românesc FintechOS (are soluții de digitalizare a industriei financiare) primea o nouă rundă de finan­țare, în valoare de 60 de milioane de dolari.

Prețul succesului

Când vine vorba despre piața de capital locală, trebuie precizat că Arctic Stream nu e prima companie din piața integratorilor de sisteme IT care vinde acțiuni sau obligațiuni prin bursă. Pio­nieri au fost frații Mihai și Cristian Logofătu, fondatorii Bittnet Systems, care în 2015 se listau pe AeRO, pentru ca anul trecut să intre pe piața reglementată a Bursei de Valori. Între timp, aceeași companie a făcut mai multe emisiuni de obligațiuni. O analiză a prețului acțiunilor Bittnet Systems – competitor direct care a cumpărat acțiuni în recentul plasament privat – ne poate da o imagine mai nuanțată despre evaluarea pe care Arctic Stream a primit-o înainte de a intra la tran­zacționare.

Săptămâna trecută, raportul dintre prețul unei ac­țiuni Bittnet și profitul pe acțiune (PER) era de 68 – un indicator similar cu multiplii de profit operațional folosiți pentru evaluarea companiilor nelistate. Dacă îm­părțim valoarea de piață la care Arctic Stream a ajuns în urma plasamentului privat cu profitul pe 2020, ajungem la un PER de 16, adică de patru ori mai mic. Asta arată potențialul, pe baza datelor actuale, pe care îl are acțiunea nou-listată.

Oricum, în ultimul an, piața de capital locală a devenit un tărâm al tuturor posibilităților. Până în momentul listării dezvoltatorului imobiliar One United, la jumătatea lui iulie, de la începutul lui 2020 se listaseră 13 companii atât pe AeRO (11 dintre ele), cât și pe piața reglementată. Cu toate acestea, opțiunile de in­ves­tiții pe bursă nu sunt foarte multe, dată fiind pe­nu­ria de listări din anii trecuți.

Lichiditatea în exces din conturile investitorilor per­soane fizice contribuie la succesul general al plasa­mentelor private sau al emisiunilor de obligațiuni și acțiuni de dată recentă. Acest exces face ca „tot ce se listează să fie atractiv“, după cum remarcă Vlad Năs­tase, director general al firmei de consultanță Concilium. „Dar numărul de investitori nu a crescut semnificativ“, completează el.

În aceeași logică era și o ob­servație făcută de Andrei Ge­me­neanu, managing partner la fondul de private equity Morphosis Capital, la „Podcast de criză“, în urmă cu o lună și ju­mă­tate. După părerea sa, dezechilibrul ridicat între cererea și oferta de acțiuni face ca prețurile unora să fie umflate artificial. „Legat de evaluările de pe AeRO, trebuie să avem grijă. Eu simt că există un gen de bulă AeRO în momentul de față, în România. Eu aș fi precaut“, a mai spus Gemeneanu.

Revenind, performanțele viitoare ale Arctic Stream (inclusiv cele bursiere) depind, nu în ultimul rând, de capacitatea de a deservi clienții actuali și de a câștiga alții noi. În memorandumul pentru admiterea la tran­zac­ționare, cei de la Tradeville analizează în detaliu structura vânzărilor în funcție de clienți.

Știu, nu știu

Dacă în 2018, pri­mul an cu rezultate financiare, numărul de clienți-com­panii private era de nici 25% din total (restul fiind reprezentat de sectorul public), ponde­rea celor dintâi a crescut la 68% anul trecut. Pe lângă clienții din sectorul public (18%), Arctic Stream mai are clienți din piața furnizării de uti­li­tăți. De altfel, în ultimii doi ani pe care i-a petrecut la Cisco, Diaconu a avut contact cu clienți-companii din zona utilităților. Și, apropo de punțile peste trecut, Cisco se află în topul tehnologiilor pe care Arctic Stream le integrează și în acest moment.

O altă direcție constă în lărgirea spectrului de clienți. Dacă, până acum, integratorul se uita la companii cu venituri de peste 40 de milioane de euro, intenționează să se orienteze și către clienți cu o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 10 și 40 de milioane de euro. Cât despre o eventuală extindere internațio­nală, Diaconu spune că ar fi prematur și că obiectivul principal ar fi consolidarea poziției pe piața locală. Un obiectiv către care își va canaliza toată energia, spune el.

Acesta este și motivul pentru care știe sigur ce nu va face cu cele 4,2 milioane de euro (sumă brută) pe care le-a încasat de la investitorii privați: în niciun caz nu va începe un alt business. Ce va face însă concret cu banii e încă o întrebare deschisă.

Trilioanele din IT

La nivel global, bugetele de inves­tiții în tehnologie vor fi de 4,1 trili­oane de dolari în 2021, potrivit unui studiu Gartner, citat în memorandumul de listare al Arctic Stream.

• TOT MAI MULT. Și anul viitor, achi­zițiile de tehnologie vor continua să crească într-un ritm spectaculos, cu peste 8%, cumulând o valoare totală de 4,2 trilioane de dolari.
• CONDIȚII. Tot în 2022, inves­tițiile în dispo­zitive și software pentru întreprinderi vor crește cu 14%, res­pectiv 10,8%, în condițiile în care acestea vor să le asigure angajaților un mod de lucru cât mai prietenos.
• SEGMENTUL SĂU. Cele mai mari bugete, cifrate la 2,5 trilioane de dolari, sunt alocate serviciilor IT și de comunicații, segment pe care îl vizează direct Arctic Stream.

Acest articol a apărut în numărul 121 al Revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly