Donald Trump rămâne favorit pentru un nou mandat

Protestele continuă cu vigoare în Statele Unite ale Americii, la o săptămână după uciderea lui George Floyd, un cetățean de culoare asfixiat de către un polițist. Apropierea alegerilor prezidențiale (3 no­iembrie) ne determină să ne întrebăm despre cum va influența un asemenea eveniment șansele lui Donald Trump de a fi reales. Cu atât mai mult cu cât contracandidatul democrat, fostul vicepre­ședinte Joe Biden, a început să folosească drept temă predilectă a campaniei măsurile luate de preșe­dintele Trump pentru gestionarea crizei: scoaterea armatei pe străzi pentru descurajarea violențelor, dar și unele intervenții în forță ale poliției.

De cealaltă parte, președintele Trump le cere democraților să se delimiteze de elementele anar­histe. Astfel, putem spune că marea dezbatere elec­torală a început deja. Însă putem oare vorbi de un viraj, de o schimbare de direcție a majorității electoratului american?

O BAZĂ ELECTORALĂ STABILĂ. În primul rând, baza electorală a lui Donald Trump este foarte stabilă, în ciuda celor aproape patru ani petrecuți la Casa Albă. Pentru conservatori și clasele populare albe, președintele a fost cel care a mers contra curentului reprezentat de esta­blishment, pentru a înfrunta criza sanitară, pe guvernatorii și pe primarii democrați care refuzau să redeschidă economia, China (care se află la originea pandemiei de COVID-19), iar acum, pe anar­hiști. Toate acestea fac parte din „condițiile meteo­rolo­gice“ ale momentului istoric și care în situații de criză determină electoratul american să se strângă în jurul liderului.

Mișcările de stradă, indiferent de justețea acestora, nu vor face decât să crească acest sentiment al adeziunii față de șeful suprem care acționează pentru ordine și stabilitate. De asemenea, redeschiderea economiei va duce în foarte scurt timp, automat, la scăderea semnificativă a șomajului. Acest lucru va fi capitalizat de președinte, care va apărea în postura unui salvator al economiei americane. Democrații se vor vedea astfel lipsiți de o impor­tantă cale de atac.

Consecințele externe ale imaginii pe care o pro­iec­tează administrația Trump și care erodează lea­dershipul global al Statelor Unite au un impact neglija­bil spre deloc asupra bazei electorale a candidatului republican. Anumite decizii precum mutarea ambasadei la Ierusalim și planul de pace în Palestina vor cântări greu în decizia electoratului neoevanghelist. Acesta îl va susține în noiembrie pe Donald Trump.

CONTRACANDIDAT VULNERABIL. Să ne uităm și la partea adversă. Joe Biden, deși un veteran al politicii americane, este considerat prea puțin charismatic, prea puțin apt să mobili­zeze un electorat democrat traversat de clivaje puternice, cel mai important fiind cel radical de stânga care se regă­sise în senatorul Bernie San­ders. Asocierea lui Biden cu administrația Obama și cu establishmentul îndepărtat de popor de la Washington nu îl face pe Biden candidatul ideal pentru confruntarea electo­rală într-un asemenea context. Cu atât mai mult cu cât semnele vârstei sunt mai pronunțate la candidatul democrat decât la cel republican, care pare foarte tonic. Asemenea detalii vor conta foarte mult, poate mai mult decât cele trei dezbateri pe teme serioase ce vor avea loc în octombrie. 

Joe Biden a suferit în aceste momente de izolare la domiciliu de puțină vizibilitate, de lipsa contac­tului direct cu electoratul – față de Donald Trump, care, alături de supraexpunere, a mers în mijlocul oamenilor chiar și fără mască –, aparițiile sale fiind aproape exclusiv online din reședința sa din Delaware. E drept că manifestațiile i-au oferit ocazia fostului vicepreședinte să se deplaseze la o biserică a comunității de culoare, însă dacă Joe Biden are o mare susținere în rândul comunității de culoare și latino de peste 45 de ani, în rândul tinerilor din aceste comunități nu reușește să convingă. Mai ales în ce privește prioritățile acestor tineri, care au legă­tură cu egalitatea de șanse, datoriile de studii universitare etc.

Există și un context mai profund care a și făcut posibilă alegerea lui Donald Trump în 2016: Ame­rica de sorginte europeană se simte amenințată, își vede poziția dominantă erodată, în ciuda faptului că afro-americanii reprezintă numai 13% din popu­lație. Aceș­tia, împreună cu cetățenii de sorginte latino­a­me­ricană, au însă un dinamism demografic superior. Avem astfel de-a face cu un clivaj structural care, indiferent de administrația prezentă la Casa Albă, se va face simțit din ce în ce mai mult.

Momentele tensionate generate de acest clivaj profund l-au favorizat în 1969 pe candidatul repu­blican Richard Nixon, iar în 2020 este foarte probabil ca istoria să se repete prin reale­gerea candidatului republican Donald Trump.

Ștefan Popescu este Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane la Universitatea Paris 1 - Sorbona și fost secretar de stat în MAE.