Doi foști corporatiști fac 2,5 milioane de euro pe an din produse bio alimentare

Cristina Dobreanu 13/03/2018 | 11:01 Oameni
Doi foști corporatiști fac 2,5 milioane de euro pe an din produse bio alimentare

Soția cocheta cu ideea de produse vegane, eu voiam doar să fac o firmă, nu aveam nimic de-a face cu organi­cul. Rezulta­tul? Vegis.ro, un retailer online verde, cu vân­zări estimate pentru anul în curs la peste 2,5 mili­oane de euro.

Acest articol a apărut în numărul 35 (disponibil până la 18 martie) al revistei NewMoney

Spre finalul lui 2008, Mihai și Cătălina Bucuroiu (37 și, respectiv, 34 de ani) și-au abandonat joburile de cor­po­ratiști în București și s-au mutat la Brașov – „un oraș mai liniștit“. Nici nu își imagi­nau că nu își vor găsi rapid un job similar. „Însă atunci, Brașovul era di­ferit, nu erau atât de multe multinaționale. Și, în plus, ne-am mutat chiar când a înce­put criza“, po­vestește Mihai Bucuroiu. Șansa lor a fost implica­rea în construirea a ceea ce este astăzi Libris.ro, retailerul online de carte.

„Mie îmi plăcea să fac site-uri, iar pri­mele colete le duceam la poștă cu sacoșa. Așa am lucrat mult timp doar noi trei: eu cu soția și cu Laura Țeposu (fondator și director de dezvoltare Libris.ro, n.r.)“. În 2017, retailerul online de carte a ajuns la afa­ceri de 31,2 milioane de lei (6,8 mili­oa­ne de euro). Dar în 2012, a apărut și pen­tru soții Bucuroiu o oportunitate, tot în retailul online. De această dată, era vorba de o altă nișă: a produselor naturiste, bio, vegane și a suplimentelor alimentare.

PARADOXUL DE PIAȚĂ. O parte din actualii investitori au venit cu ideea, dar nu aveau nici know-how, nici oamenii care să o poată pune în practică. Iar soții Bucu­roiu aveau deja experiența online-ului. În total, Vegis.ro are cinci acționari cu părți egale, potrivit datelor de la Registrul Co­mer­țului – Mihai Bucuroiu, Laura Țeposu și Virgil Vasile Oniță (ultimii doi se regă­sesc și în acționariatul retailerului de carte Libris), și Traian Ionescu Heroiu și Ioan Că­lin Ianța (acționari și în cadrul pro­­­ducă­to­rului Dacia Plant). La început, investitorii s-au implicat financiar, însă „acum nu mai este cazul“. Vegis.ro a ajuns în șase ani la vânzări de 1,9 mili­oane de euro și 20 de angajați, iar deciziile de business sunt luate de Mihai și Cătălina Bucu­roiu (director de dezvol­tare, respectiv director operațional).

Începuturile nu au fost ușoare însă, fiindcă doar o parte dintre produsele cu care au pornit la drum au fost acceptate și de piața autohtonă, pe atunci încă nepregătită pentru segmentul bio. De altfel, privind retrospectiv, Mihai Bu­curoiu se amuză observând că multe dintre produsele pe care le aveau lis­tate inițial pe rafturile magazinului virtual încep să fie căutate abia acum. „Pentru două treimi dintre ele nu exista un public matur. Erau scumpe, erau gourmet și bio. Atunci, a trebuit să le schimbăm. Apoi, am adus din nou produsele pe care le propusesem inițial. Acum, consumatorul vrea și calitate nu doar preț mic. Ăsta a fost un paradox“, explică el.

Principalul motor al afa­ce­rii îl repre­zintă în continuare suplimentele, care ge­nerează aproape 50% din vânzări, urmate de alimente – inclusiv produse apicole bio – cu 40% din vânzări, și cosmeticele și detergenții bio – 10%. În total, au ajuns la peste 6.500 de produse listate în magazinul online, majo­ritatea (3.000-4.000) de la producă­torii locali și alte 2.000-3.000 din importuri. Anul trecut, piața autohtonă a produ­selor bio s-a ridicat la circa 35 de mili­oane de euro, potrivit estimărilor Vegis.ro, și va crește și în acest an cu cel puțin 25-30%. „Nu există un studiu pentru toată piața de produse naturiste – ceaiuri, suplimente, ali­mente. Valoarea poate fi chiar mai mare“, spune antreprenorul.

Dacă anul trecut fondatorii Vegis.ro luau în calcul extinderea peste granițe, între timp au realizat că nu mai este loc de așa ceva. Din experiența lor, piețele de profil din Bulga­ria, Polonia sau Ungaria sunt cu un pas înainte din acest punct de vedere față de cea din Ro­mânia. „Am vrut să mer­gem să vindem în țările din jur, dar ei sunt mai avansați. Nu prea ai cu ce să vii nou“, spune antreprenorul, conștient că Vegis „nu a reinventat roata“ și că principalul său atuu sunt serviciile. Privind mai departe, către Vest, lu­crurile par și mai „dramatice“: „în Germania există deja supermarketuri bio. La noi sunt încă produse românești care nici nu au eticheta și ambalajul în altă limbă în afară de ro­mână“. Dificil de pus astfel de produse pe o piață străină și în con­di­țiile în care bran­durile nu sunt a priori cunoscute.

DOAR CĂ MAI LENT. Vânzările de produse bio alimentare se apropie de 30 de miliarde de euro pe piața europeană, potrivit portalului de cercetări de piață Statista.com. Lider detașat este Germa­nia, cu 9,5 miliarde de euro, urmată de Franța, cu vânzări de 6,7 miliarde de euro în 2016, arată și datele Institutului de Cercetare pentru Agricultura Organică (FiBL). Pe de altă parte, cel mai mare ni­vel al cheltuielilor per capita în 2016 este în Elveția (cu 274 de euro), Danemarca (227 de euro) și Suedia (197 de euro).

„România este în urma statelor din regiune (atât în ceea ce privește consumul, cât și producția, n.r.)“, punctează antreprenorul. Și dă exemplul bulgarilor, despre care spune că „fac export foarte mult și fac foarte ușor agricultura bio. Sunt flexibili, îți dau o cantitate mai mică. Au etichete în engleză, nu vor să vândă tone dintr-odată“. Dacă în urmă cu un deceniu producătorii bio bulgari puteau fi numărați pe degete, numărul lor a ajuns între timp la aproximativ 7.200, potrivit Asociației Bulgare a Producătorilor Bio, citată de organic-market.info. Pe de altă parte, în România lui 2010 erau înre­gis­trați peste 3.100 de producători bio, iar numărul acestora a crescut rapid până la peste 15.500 în 2012, potrivit datelor Mi­nis­terului Agriculturii. În 2016, însă, nu­mărul lor a scăzut la 10.500, indică aceeași sursă. De scăzut a scăzut și su­pra­fața cultivată, cu 25% – de la un maxim de peste 300.000 de hectare înregistrat în 2013, la 226.000 în 2016.

Totuși, pentru ca Vegis să crească exporturile (care în prezent nu depășesc 1-2% din cifra de afaceri), o oportunitate ar putea veni din partea românilor plecați în străi­nătate mai familiarizați cu aceste produse. „Nu prea am văzut în afară tincturi sau anumite ceaiuri și creme“. Iar piață de desfacere ar putea fi suficientă, dacă ținem cont de faptul că, potrivit unui raport al ONU, din România au emigrat în ultimii zece ani peste 3,4 milioane de persoane. Totuși, în acest scenariu, nici nu se uită la alte state din afara UE, căci prețurile pentru curieri și legislația mai stufoasă sunt printre impedimente.

Nivelul de salarizare este și el important atunci când este vorba de achizi­ționarea unui produs bio, fiindcă diferența între un astfel de produs și unul normal poate varia de la 10-20% până la 50-60% (iar în unele cazuri poate ajunge și la 100%), argumentează Mihai Bucuroiu. „În Germania, mai mult găsești bio și nu prea mai găsești tradițional. Pentru 10-20% în plus, nu se mai uită la preț, este o altă pu­tere de cum­părare acolo și este vorba de o obiș­nuință de a cumpăra bio. Se va întâmpla și la noi, doar că mai lent“.

ȘI TOTUȘI, ROMÂNIA. Deocamdată, în România mai este loc de creștere. Apa­riția concurenței este benefică, iar piața a început să dea semne de maturizare, mai explică antreprenorul. Cele mai mari comenzi vin din București, Cluj-Napoca, Brașov, Timi­șoara, Constanța și Iași, iar valoarea unui bon mediu a ajuns anul trecut pe Vegis.ro la 155 de lei. „Nu ne pozi­ționăm ca un retailer ieftin“. Cum simte că mai este loc de dezvoltare pe piața autoh­tonă (pentru că nu crede în scă­de­rea consumului, cel puțin pe nișa pe care activează), ar vrea și mări­rea gamei de produse. Antreprenorul anticipează pentru anul acesta o creștere a vânzărilor de 30%, până la 2,5 milioane de euro.

Știe însă că trebuie să își calculeze bine mișcările. Așa că Vegis se pregătește să se mute într-un depozit mai mare „în septembrie sau la începutul anului viitor, cel mai târziu“. Cei 750 de metri pătrați ai celui actual își vor atinge limitele în această vară, iar antreprenorul caută soluții pentru o „casă“ de cel puțin 1.500 de metri pătrați, tot în Brașov. Și-ar dori construirea unei hale de la zero, iar inves­tiția s-ar ridica la circa 750.000 de euro. „Vrem un spațiu mai central, unde, eventual, să deschidem și un punct de livrare. Actualul spațiu nu avem cum să îl ținem. Birourile trebuie să fie unde este depozitul“, mai explică el.

Nu exclude o eventuală vânzare a Vegis, chiar punctează că este mereu în discuții cu potențiali investitori – mai ales că ge­nul acesta de business a intrat în ultima vreme și în atenția lanțurilor de farmacii, care ar putea astfel să își completeze oferta din offline. Totuși, încă nu a ajuns la un numitor comun cu cei interesați, indiferent de natura activității lor. „Chiar dacă mereu pare că totul se rezumă la bani, este și mai important ca investitorii să ne împărtășească viziunea. Noi am fă­cut businessul acesta, mai ales, din pasiune“. Din pasiune pentru verde.

Lumea Bio

La nivel global, vânzările de produse alimentare bio în retail au depășit 80 de miliarde de euro în 2016, arată datele Institutului de Cercetare pentru Agricultura Organică (FiBL).

  • LIDERI. Cea mai mare piață a produselor organice este reprezentată de Statele Unite, cu aproape 38 de miliarde de euro, urmată de Germania (9,5 miliarde de euro) și de Franța (6,7 miliarde de euro).
  • PRODUCĂTORI. Peste 2,7 milioane de producători au fost înregistrați pe această nișă, iar cei mai mulți provin din India, urmată de Uganda, Mexic, Etiopia și Filipine.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.