Decizie de miliardar. De ce s-a întors Jeff Bezos la muncă

Mimi Noel 21/05/2020 | 10:28 Global
Decizie de miliardar. De ce s-a întors Jeff Bezos la muncă

După ce tocmai făcuse un pas în spate și nu mai era implicat în deciziile de zi cu zi, Jeff Bezos (56 de ani), fon­dator și chief executive officer (CEO) al gigantului comerțului online Amazon, s-a întors la munca zilnică pentru a pune umărul la eforturile companiei de a răspunde provocărilor create de pandemie.

Înaintea acestei pandemii care mătură globul de mai bine de două luni, Jeff Bezos își petrecea timpul departe de sediul Amazon din Seattle – călătorea mult și prin mai toată lumea, iar o zi pe săptămână era dedicată com­paniei de explorări spațiale Blue Origin, fondată de el în 2000. Ei bine, dacă la final de februarie se afla cu noua lui iubită, Lauren Sanchez, la Paris pen­­tru a discuta cu președintele francez, Emmanuel Macron, despre schimbările climatice, în martie era deja la ranch-ul din Texas, concentrat pe operațiunile Amazon în contextul impactului puternic al răspân­dirii coronavirusului și în SUA.

După ce ani buni s-a dedicat exclusiv proiectelor pe termen lung și a delegat managementul de zi cu zi adjuncților, Bezos (56 de ani) a revenit la birou și se implică la nivel de micromanagement pentru re­zol­­varea problemelor concrete cu care se confruntă compania sa – avalanșa comenzilor online, afectarea lanțurilor de aprovizionare și grevele angajaților, ge­ne­rate toate de noul context socio-medical, scrie The New York Times într-un articol amplu dedicat re­ve­nirii celui mai bogat om din lume la cârma afa­cerii fondate acum 26 de ani.

Amazon valorează azi peste 1,2 miliarde de dolari – similar cu Apple și foarte aproape de Microsoft în topul celor mai valoroase companii de pe bursa ame­ri­cană.

Jeff Bezos, cu mânecile suflecate

De mai bine de o lună, Bezos participă zilnic la ședințe telefonice pentru a susține și accelera deciziile legate de stocuri, fără a neglija nici chestiunea testării angajaților pentru a depista cazurile de infecție. Este atent la cum și când compania trebuie să răspundă criticilor din spa­țiul public.

A avut discuții și cu oficialii guvernamentali, iar în aprilie, pentru prima dată după mulți ani, a făcut o vizită la un depozit al companiei sale, vizită care a fost filmată și făcută ulterior publică. „Deo­cam­dată, îmi dedic timpul și gândirea modului în care Amazon poate ajuta să trecem de criza uriașă creată de coronavirus“, le-a scris Bezos acționarilor la finalul lui aprilie.

Doar că implicarea sa zilnică în operațiuni nu a ameliorat decât parțial problemele. Amazon a făcut eforturi să răspundă rapid numărului tot mai mare de infectări în rândul angajaților săi, pe de o parte, iar pe de alta, a trebuit să facă față unui număr co­ple­­­­șitor de comenzi. Totuși, Amazon este printre pu­­­ți­nele companii care au avut de câștigat de pe urma pan­demiei.

Implicarea lui Bezos reflectă cât de diferită poate deveni gestionarea companiei în perioada unei crize de asemenea calibru. „Analiza, planificarea, delega­rea, responsabilizarea angajaților, toate aceste abor­dări sunt inutile acum“, spune Bill George, fost chief executive officer al companiei de dispozitive medicale Medtronic și care predă leadershipul la Harvard.

À la Bezos

Până să se retragă, Bezos stabilea prio­rități cu proiectele care rezolvau un risc major ce ar fi pu­­tut periclita afacerea sau acolo unde simțea că are cele mai potrivite com­pe­tențe să se implice, spun apro­piații, care au solicitat însă anonimatul, nea­vând permisiunea de a discuta public opera­țiunile companiei.

De pildă, aloca mai mult timp pariurilor sale futuriste – înainte de a lansa Alexa, participa la câteva ședințe pe săptămână pentru a urmări îndea­proape dezvoltarea produsului. La fel, a fost cu ochii pe dezvoltarea forma­tului de magazine fără casier, Amazon Go. „Rareori sunt prins de prezent, con­centrarea pe viitor îmi ia cam tot timpul“, măr­tu­risea pentru Forbes în 2008, într-unul din rarele interviuri acordate presei.

Numai că pandemia a transformat în lux această abordare. În primă fază, a devenit o pată albă pentru presă. Nicio postare pe Instagram, iar pe 4 martie, an­gajații de la sediul Amazon au fost informați prin­tr-un e-mail generic să lucreze de acasă. Era semnat sec de echipa de resurse umane a com­pa­niei.

Începând cu ședința boardului pro­gramată pe 11 martie (evident, online), Bezos a fost prezent regulat ală­turi de directorii săi în luarea deciziilor, concentrându-se pe soluții me­­nite să amelioreze pentru Amazon criza generată de COVID-19. „Era pe telefoane zilnic, uneori și în weekend“, spune Jay Carney, vicepreședinte responsabil cu corporate affairs, într-un interviu acordat pe 31 martie.

Nu a trecut mult și au apărut primele cazuri de con­taminare cu coronavirus printre angajații din depozitele Amazon. La jumătatea lui martie, apreciata logistică deținută de compania lui Bezos s-a gripat – pe de o parte, clienții plasau tot mai multe comenzi, pe de alta, scă­­dea numărul angajaților de la depo­zite. Unii dintre aceștia nu mai veneau la serviciu fie de teamă să nu contracteze virusul, fie pentru că erau nevoiți să rămână cu copiii acasă din cauza închiderii șco­lilor. Potrivit ziarului The New York Times, prezența la muncă a scăzut cu 30%.

Bezos și echipa de manageri au decis rapid să nu mai accepte în depozite produse cu prioritate scă­zută și să amâne livrarea acelor produse pentru care cererea nu era atât de mare, spun surse din interior care au fost informate cu privire la aceste schimbări la nivel operațional.

Bezos s-a implicat și în operarea unor modificări chiar pe site-ul Amazon pentru a reduce cererea clien­­­ților – de exemplu, a fost ascunsă pagina extrem de popu­lară pe care erau promovate promoțiile zilei. A apro­bat și amânarea așa-nu­mitei „Prime Day“, ziua cu cele mai mari reduceri din an organizată la înce­pu­tul fiecărei veri de Amazon.

Excepții

Cu toate acestea, angajații și autoritățile au continuat să facă pre­­siuni pentru adoptarea mai multor măsuri de precauție la depozite. Pe 21 martie, în mod excepțional, Bezos le-a trimis o scrisoare tutu­ror angajaților Amazon, postată apoi și pe blogul com­­paniei. În scrisoare, îi informa prin­tre altele și că milioane de măști pentru angajații companiei fu­se­seră comandate, însă doar o parte a fost livrată.

„Lista mea de temeri este în acest moment lungă ca și a voastră, sunt sigur“, își începea Bezos scri­soarea. Totuși, faptul că a așteptat câteva săptămâni să trimită această scri­soare, abia când a crescut dramatic numărul îmbolnăvirilor în Seattle, a fost o gre­șeală, apreciază Bill George, de la Harvard. „Trebuie să ieși rapid și zilnic și să vorbești cu oamenii. Dacă oamenii își riscă viața, trebuie să fii acolo, lângă ei“, adaugă acesta. Amazon se apără și susține că top ma­nagementul însărcinat cu opera­țiunile directe s-a aflat permanent și de la bun început cu angajații.

La final de martie, Bezos publica pe Instagram o poză în care apărea într-un video chat cu guvernatorul statului Washington, Jay Inslee. Guvernatorul spunea la rândul său că omul de afaceri s-a arătat foarte preocupat de chestiunea testării și a cerut ca aceasta să fie făcută masiv atât la nivel de stat, cât și federal. „Ne-am gândit și cum putem activa și folosi lanțul de aprovizio­nare al Amazon, dacă puteam mobiliza producția, și distribuția, chiar logistica de livrare, pentru cele ne­cesare în demersul de testare masivă“, a detaliat Inslee într-un interviu, citat de The New York Times. Cum facem ca testarea să fie disponibilă la cerere, aproape instant, aceasta a devenit noua preocupare a lui Bezos, confirmă și Carney. Era limpede că numai așa Amazon poate identifica eventualele mici focare de infecție din companie și poate ține sub con­trol răs­pândirea.

Din notele de discuție avute în ședințele cu executivii săi din 1 aprilie și obținute de The New York Times reiese că s-a vorbit despre colaborarea cu en­ti­­tăți medicale pentru a extinde capacitatea de testare pentru angajați, dar și pentru terți, „cu scopul de a contribui la imunizarea companiei în fața critici­lor că folosim în mod egoist testele, doar pentru an­gajații noștri“.

Compania a anunțat ulterior și planul de a pune pe picioare propriul mic laborator de testare. „Nu știm precis cât de repede ne vom putea mișca pentru a face diferența, dar cred că merită să încercăm“, le-a spus Bezos acționarilor. A început să participe la ședințele telefonice ținute de noua echipă de testare, care dispune de un anumit număr de teste și este pe punctul să dea drumul unui program-pilot de testare a angajaților, spun surse apropiate demersului.

Contaminarea reputației

Din notele unor șe­dințe zilnice, obținute de data aceasta de Vice, reiese că încă nu a fost dezamorsată total criza generată de greva angajaților de la depozite, iar aceasta continuă să fie un risc pentru imaginea companiei lui Bezos. Notele nu pomenesc numele acestuia, dar vorbesc de adoptarea unei proceduri comune la nivel de ma­na­gement despre cum ar trebui Amazon să gestio­neze un angajat despre care compania a anunțat că a fost dat afară pentru nerespectarea regulilor impuse de carantină. În note se spune că acesta ar trebui legat de mișcarea greviștilor (pentru a o decredi­bi­liza). Amazon și-a cerut scuze după publicarea respectivelor note. Publicarea lor însă a stârnit cri­ti­cile unor oficiali din New York și chiar ale unor sena­tori americani.

Pe 8 aprilie, când virusul afecta deja peste 50 de de­pozite ale companiei sale, Bezos a mai făcut o pi­ru­etă de imagine – a făcut o vizită-surpriză la un ma­gazin Whole Foods și la un depozit Amazon, ambele în apropiere de Dallas. După vizite, și-a întrebat directorii de ce măștile nu sunt obligatorii pentru an­ga­jați, spun surse apropiate evenimentului. Câteva zile mai târziu, Amazon anunța obligativitatea pur­tării măștilor de protecție pentru angajații din depo­zite.

Consolidarea hegemoniei

Cel mai probabil, Amazon și Walmart vor ieși marii câștigători ai acestei crize, cu zecile de milioane de americani nevoiți să stea acasă și să comande online aproape tot ce au nevoie. Amazon era deja o forță înainte de pan­demie, care nu a făcut decât să-i consolideze hegemonia.

Actuala criză sanitară a forțat închiderea a 250.000 de magazine americane. Pandemia a trimis în șomaj peste un milion de angajați din retail, domeniu care în total angajează în SUA 16 milioane de oameni, potrivit datelor citate de The Washington Post. Unii analiști estimează că, din cele 250.000 de magazine închise din cauza pandemiei, 15.000 nu vor mai fi des­chise anul acesta, o creștere cu 60% comparativ cu rata de închideri de anul trecut.

Dat fiind că oamenii stau în casă, iar traficul în ca­­zul magazinelor non-alimentare a scăzut cu 97% în ultimele două săptămâni ale lui martie, vânzările Walmart au crescut cu 20% față de martie 2019, po­trivit Wall Street Journal. Compania a anunțat că an­ga­jează 150.000 de oameni până la finalul lunii mai. Amazon a angajat deja 80.000 de oameni în ultimele săptămâni.

Chiar și înainte de pandemie, Amazon deținea deja 40% din vânzările online din SUA, adică de opt ori mai mult decât Walmart, situat pe locul secund. Dacă, înainte de criză, industria de comerț online re­prezenta doar 10-15% din întreg retailul american, acum procentele cresc, cel mai mult în dreptul liderului Amazon, care se distanțează și mai tare de con­curenți, inclusiv față de Walmart.

Cu zeci de milioane de americani blocați în case, Amazon a devenit o linie vitală de aprovizionare, nu doar un loc convenabil pentru cumpărături mai mult sau mai puțin esențiale. Sumele cheltuite pe Amazon au crescut cu 35% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit cifrelor furnizate de Facteus, firmă care analizează peste 30 de milioane de plăți online făcute zilnic.

„Chiar dacă și lanțurile de apro­vi­zionare folosite de Amazon au avut de suferit de pe urma pandemiei, Amazon a înregistrat o creștere abruptă a vânzărilor online“, spune analistul Tuna Amobi, de la firma de cercetare CFRA.

Sunt și riscuri pentru compania lui Bezos – de pildă, ar putea începe o anchetă legată de condițiile de muncă în urma grevei angajaților de la depozitele companiei din mai multe orașe americane. Dacă se va ajunge acolo, presa negativă îi va afecta reputația, iar consumatorii s-ar putea să cumpere mai puțin de pe Amazon și poate chiar să renunțe la serviciul de streaming Amazon Prime.

Ar mai fi un risc și dacă președintele Donald Trump va mai câștiga un mandat la Casa Albă. Este știut faptul că liderul american nu este deloc fanul lui Bezos, care, printre altele, este și proprietarul ziarului The Washington Post, una dintre cele mai critice publicații americane centrale la adresa Administrației Trump.

Deocamdată însă, Amazon a reușit să dezamorseze atât știrile negative, cât și atacurile lui Trump. Motivul pentru care este în centrul a numeroase con­troverse ține de succesul și poziția dominantă pe piață. „Nu știm ce vor cumpăra oamenii, dar aproape sigur o vor face de pe Amazon“, este de părere Tom Plumb, directorul fondului Plumb Balanced Fund, care deține acțiuni Amazon, citat de CNN.

Cu doar două luni în urmă, ar fi fost de greu de ima­ginat că Amazon ar fi putut înregistra o astfel de creș­tere exponențială și doar luând în calcul piața americană, dar pandemia a reușit să facă asta.

„Între­barea este cu ce cost?“, remarcă un articol din Vox.

Pe plus, pe minus

Cât de amar este de fapt gustul succesului unor businessuri duse la apogeu de actuala criză gene­rată de coronavirus?

  • Pe plus. Fără a reuși încă să rivalizeze cu Netflix, (regele streamingului online), Amazon Prime, divizia de servicii de streaming online a lui Jeff Bezos, a primit un impuls neașteptat în contextul pandemiei. Analiștii estimează că Amazon Prime va raporta o creștere cu peste 20% a businessului, atingând pragul de 73 de miliarde de dolari.
  • Impact. În America de Nord, industriile de modă, textilă și de înfru­musețare generează venituri anuale de aproape 600 de miliarde de dolari și angajează aproape patru milioane de oameni, potrivit firmei de cercetare McKinsey. Giganți precum Macy’s, Gap și JC Penney au fost însă nevoiți să tri­mită în șomaj tehnic circa 300.000 de angajați. Directorii acestor companii nu știu când vor putea redeschide.

Acest articol a apărut în numărul 90 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.