De ce vrea Serviciul de Informații Externe al Israelului, Mossad, să recruteze mai mulți ultraortodocși

NewMoney 05/12/2019 | 10:48 Global
De ce vrea Serviciul de Informații Externe al Israelului, Mossad, să recruteze mai mulți ultraortodocși

Dacă aleg să devină activi în economie, evreii ultraortodocși ar putea aduce un plus de cinci miliarde de dolari anual la produsul intern brut al Israelului. Mulți dintre ei, minți strălucite, sunt tot mai curtați de companii din diverse domenii, ba chiar de Mossad.

Acest articol a apărut în numărul 79 (2 – 15 decembrie 2019) al revistei NewMoney

În ultimii 12 ani, Yossi (29 de ani) a urmat o rutină simplă – deșteptarea la 7 dimi­neața, rugăciunea, urmată de micul dejun până la 8, apoi de 14 ore sau chiar mai multe de studiu al textelor sacre. Pauze doar pentru a mânca și a se ruga din nou. Din septem­brie anul acesta, Yossi nu mai studiază textele sacre, ci matematica și anu­mite limbaje de programare, dat fiind că se pregătește pentru o facultate cu profil tehnologic. Speră ca după absolvire să ajungă să lucreze pentru o agenție de intelligence isra­e­liană, poate chiar pentru Mossad (serviciul israelian de informații externe).

„Evident că am aspirațiile mele. Vreau să slujesc Israelul și o rută ca aceasta, mai ales în domeniul apărării, mi-ar permite să-mi ating scopul“, mărturisește Yossi, al cărui nume de familie a fost păstrat secret din motive de securitate.

De altfel, Yossi deja face parte din Pro­iectul Pardes, un program care urmă­rește să-i integreze în economia țării pe ha­re­dimi – numele ebraic sub care sunt cu­nos­cuți ultraortodocșii israelieni.

Ultraortodocșii, 10% din populația Israelului

Tradiția evreiască spune că obligația sfântă a unui bărbat este să în­vețe, iar pentru un haredim este sinonim cu a studia textele sacre antice și a sta­bili astfel o relație mai strânsă cu Dumnezeu.

Ultraortodocșii reprezintă mai bine de 10% din populația Israelului, dar aproape jumătate dintre bărbați își dedică viața stu­diului aprofundat al religiei, în timp ce soțiile merg la muncă pentru a întreține fa­milia. Guvernul susține însă că, până anul viitor, își dorește să atragă în rândul forței active de muncă a țării nu mai puțin de 63% din haredimii eligibili ca vârstă. Sunt șanse mici ca acest lucru să se întâmple, chiar dacă economiștii spun că, în contextul scăderii ritmului de creștere al eco­nomiei israeliene, chiar va fi nevoie de con­tribuția lor.

Dacă toți haredimii ar fi la fel de productivi, economia ar câștiga cel puțin cinci miliarde de dolari pe an, potrivit datelor furnizate de Israel Democracy Institute. „Sunt niște minți strălucite, dar care nu au oportunități. Încercăm să le oferim ceva“, spune Moshe Kahan, fondatorul Proiectului Pardes. Ca și Yossi, Kahan a făcut studii teologice ani la rând, pentru ca în cele din urmă să debarce în mediul academic cu un doctorat în limbi semitice.

A ajuns repede la concluzia că studiul riguros al textelor religioase nu este foarte diferit de ana­­liza informărilor întocmite de serviciile de intelligence în care să identifice indicii care să contribuie la menținerea siguranței statului israelian. În urmă cu doi ani, a început să lucreze la dezvoltarea Proiectului Pardes, lansat în septembrie. Nu avea cum să nu atragă atenția șefului Mossad, Yossi Cohen, care avea în plan să direcționeze cât mai mulți haredimi spre structurile agenției, în contextul în care se gă­sesc greu oameni ta­len­tați de genul celor vizați de Mossad.

„Cău­tăm să lărgim cercul segmentelor sociale din care provin agenții Mossad. Ne dorim să integrăm haredimi în mai toate compartimentele or­ga­nizației“, a declarat Cohen într-o con­fe­rință organi­zată în iulie.

Mult timp, haredimii au format o categorie izolată de societatea israeliană secu­lară. La momentul fondării statului israelian (1948), premierul de atunci, David Ben-Gurion, pentru a le atrage sprijinul, le-a oferit concesii liderilor religioși și tine­rilor din seminarele teologice, inclusiv scutirea de serviciul militar. La acel moment, era vorba de scutirea a doar 400 de băr­bați. Astăzi, numărul ultraortodocșilor care nu-și execută stagiul militar a ajuns la 30.000. În mod tipic, haredimii trăiesc și în cartiere separate.

Cu o medie de șapte copii pe familie, com­parativ cu doar doi pentru evreii laici, evreii ultraortodocși sunt grupul demografic cu cea mai accelerată rată de creș­tere, astfel că vor avea o pondere de o cin­cime în populația Israelului, până în 2040. Mulți israelieni resimt concesiile de care beneficiază haredimii, subvențiile pe care le primesc pentru familiile lor nume­roase, pentru școală și tribuna care li se oferă în mod preferențial în viața religioasă și politică.

Acest din urmă aspect a putut fi ușor observat și în primăvara trecută, când încercarea premierului Benjamin Netanyahu de a forma guvernul cu aliații ul­tra­orto­docși s-a năruit când a cerut ca mai mulți practicanți și cle­rici să facă sta­giul militar. După re­pe­tarea alegerilor în septembrie, Israelul continuă să fie blocat politic.

Oportunități de integrare în societate

Pardes este unul dintre cele câteva programe care urmăresc să-i in­te­greze pe haredimi în societate, în condițiile în care, pe de o parte, tot mai mulți ultraortodocși caută să se angajeze, iar pe de alta, companiile caută talente în segmente sociale neexploatate încă. Fun­dația Kemach le oferă haredimilor burse de studiu și sprijin în găsirea unui loc de muncă. Institutul Haredi pentru Afaceri Publice a lansat anul acesta un program menit să atragă femeile ultraortodoxe în companii tehnologice. Iar organizația KamaTech a creat un spațiu special pentru angajații religioși, cu bucătărie cușer și cu zone separate pentru femei și bărbați.

„Foarte mulți haredimi sunt în căutare de oportunități pentru a deveni parte a forței active de muncă din Israel“, spune și Moshe Friedman, fondator al acceleratorului de startupuri KamaTech.

Cei aproape 50 de studenți din Proiectul Pardes au fost selectați din 2.000 de can­didați atrași de program din varii motive – de la dorința de a-și găsi un job care să le ofere un rost până la nevoia de a câș­tiga mai mult pentru familiile lor nume­roase. Unii chiar vor să-și aducă propria contri­buție la securitatea Israelului.

La început, Yossi nu știa dacă ar trebui să lase deoparte studiile religioase și, chiar dacă avea să meargă pe un alt drum, nu știa ce domeniu să aleagă. După o dis­cuție cu rabinul său, Yossi s-a rugat o oră pe Mun­tele Meron (în nordul Israelului), unde se află înmormântat un înțelept mistic evreu. S-a decis să accepte oferta pri­mită. „Unii sunt deranjați de noua abordare. Dar nu e viabil ca doar femeile să întrețină familia. În plus, un bărbat vrea să facă și el ceva“, și-a explicat Yossi decizia.

Pentru un evreu ultraortodox, „mai bine se convertește la Islam decât să intre în armată“.

  • Casta. Așa-numiții haredimi se îmbracă în haine negre lungi, poartă perciuni lungi și locuiesc de obicei în zone separate, cum ar fi cartierul Mea She’arim din Ierusalim. Acolo, tinerii aruncă cu pietre în mașinile care intră de Sabat în cartierul lor. Ba chiar au reușit, prin campanii publice, să obțină suspendarea transportului public de vineri până sâmbătă în tot Israelul.
  • Studiul. Băieții studiază Torá (scrierile sfinte ale iudaismului), în ieșive, instituții tradiționale de învățământ superior religios tipic evreiești. În ie­șive, studiul se concentrează pe Talmud, dar după ce în primii ani de învă­țătură aceștia s-au familiarizat cu căr­țile de rugăciuni (Sidur și Mahzor) și cu cele Cinci cărți ale lui Moise (Moshé).
  • Excepția. În vreme ce armata isra­e­liană are autoritatea de a chema la arme orice cetățean sau rezident permanent odată ce împlinește 18 ani, haredimii pot evita recrutarea și să continue studiul în ieșive. Haredimii cred că stu­diul reprezintă o contribuție la iudaism la fel de importantă ca armata isra­eliană și percep serviciul militar obligatoriu ca pe o formă de persecutare re­li­gioasă.

de Ivan Levingston, preluare din Bloomberg Businessweek
FOTO: AFP/Getty