CV de cercetător: Un român stabilit în SUA construiește pentru Lamborghini mașina viitorului și duce apa potabilă în deșert

Acest articol apare în numărul 30 (18 decembrie – 7 ianuarie) al revistei NewMoney

A plecat din Făgăraș cu o bursă la Prin­ceton University și un singur gând: să facă cercetare. După aproape 20 de ani, Mircea Dincă inventează pentru Lamborghini „mașina viitorului“, duce apa potabilă în deșert și construiește aparate de aer condiționat care nu au nevoie de electricitate.

Lamborghini a atras atenția industriei auto și pasionaților de mașini prezen­tând recent un concept spectaculos de supercar 100% electric, denumit Terzo Millennio (Mileniul Trei). La exterior, ma­și­na constructorului italian pare des­prinsă dintr-un film SF – caroserie nea­gră, joasă, „mulată“ perfect pe șosea și cu un parbriz de mari dimensiuni.

Dar adevăratele inovații nu sunt vizi­bile din exterior – mașina are o caroserie transformată în mediu de stocare pentru energia necesară deplasării și capabilă să repare singură eventualele fisuri apă­rute. Conceptul se bazează pe tehnologii inovatoare pentru viitorul mașinilor elec­trice – așa-numitele supercapacitoare, sisteme care pot asigura și stoca energia necesară alimentării celor mai rapide și puternice mașini sport.

Proiectul este rezultatul primelor 12 luni dintr-un parteneriat între Lambor­ghini și Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), cea mai prestigioasă universitate de ştiinţă şi tehnologie din lume, și îl are în prim-plan pe un român năs­cut și crescut în Făgăraș, Mircea Dincă, șeful Laboratorului de chimie al MIT.

„Colaborarea grupului meu de cerce­tare cu echipa Lamborghini constă în fabricarea unor materiale noi pentru înmagazinarea energiei electrice care să fie folosită de mașină. În particular, suntem interesați în a dezvolta noi materiale pen­tru supercapacitori electrochimici“, detaliază Dincă, pentru NewMoney, termenii colaborării cu marca auto italiană.

Noile materiale fabricate în laboratorul condus de profesorul român înlocuiesc carbonul grafitic utilizat de obicei pentru aceste unități și au avantajul – prin­tre altele – că reduc căldura emisă de capacitori, ceea ce simplifică ingi­neria și scade greutatea mașinii.

Apă din piatră seacă. Pentru Dincă este clar că vremea combustibililor fosili devine depășită, în condițiile în care ma­și­nile electrice sunt din ce în ce mai fiabile, mai ales în privința autonomiei, iar cele cu hidrogen pot fi parte din viitorul apropiat. Însă majoritatea proiectelor dezvoltate în laboratorul de chimie al MIT nu au legătură cu industria auto. „De exemplu, facem materiale care să ab­soarbă umiditatea din aer, astfel încât să distribuim apa potabilă în zone unde aceasta va deveni un produs critic. Sunt zone enorme de pe glob, și nu mă refer doar la candidații cei mai evidenți (ca, de exemplu, Orientul Apropiat), unde nevoia și lipsa de apa potabilă vor deveni critice“, spune cercetătorul, dând ca exemplu India și sud-vestul Statelor Unite.ste nevoie, deci, de soluții noi, care să producă apă din surse non-tradițio­nale, de exemplu din atmosferă. Aceleași materiale pot fi folosite în aparate de aer condiționat care nu necesită electricitate, ci doar o sursă de căldură pentru a produce, ironic, frig. Practic, Dincă face acum ceea ce-și dorea din liceu, dar la un nivel la care atunci nici măcar nu visa.

Începutul. „Am plecat (în SUA, n.r.) pentru facultate, cu in­for­mațiile limitate pe care le aveam în liceu, mai ales un liceu provincial. Așa că nu pot spune că decizia mea a fost foarte bine informată, dar știam că vreau să fac cercetare și nu trebuia să fii un geniu ca să îți dai seama că cercetare la nivel înalt nu se putea face în România la acel moment“, po­vestește el.

Olimpic internaţional la chimie, Dincă s-a mutat în 1999 în SUA, pentru a se îns­crie la cursurile Princeton University. După un program de doctorat în chimie, la Universitatea California, a obţinut un post de postdoctorat la Massechussets Institute of Technology, iar din 2010 a devenit profesor la Catedra de Chimie Anorganică a universității. În prezent își dedică mult timp colaborării cu stu­denții, susține seminarii la diverse uni­versități din SUA, Europa sau China, și caută fonduri pentru cercetare.

Latura practică a omului de știință din el nu își dorește neapărat să înființeze companii, ci cel mult să înceapă o afacere care să folosească invențiile proprii și să cedeze businessul la cât mai puțin timp de la lansare, astfel încât să se poată concentra în continuare pe descoperirea știinţifică.

Anul trecut, Dincă a primit din partea The National Science Foundation, o agenție guvernamentală înființată cu scopul dezvoltării științei, un premiu de un milion de dolari, acordat în fiecare an unui cercetător cu vârsta de până în 35 de ani. O mențiune din motivare: „Dr. Dincă este unul dintre cei mai creativi, mai productivi și mai inovatori tineri oameni de știință din generația sa“.

Planurile lui de viitor sunt legate, deloc surprinzător, tot de cercetare. Și, la fel de ușor de anticipat, includ România doar pentru vacanțe și vizite la prieteni sau familie.

(Scurt) CV de cercetător

Mircea Dincă este profesor asociat al MIT, cea mai prestigioasă universitate de ştiinţă şi tehnologie din lume, și conduce laboratorul de chimie al institutului.

• Biografie. S-a născut în 1981 și a crescut la Făgăraș. Tatăl său este preot, iar mama sa a fost educatoare 35 de ani.
• Carieră. În 1999, după finalizarea liceului („Radu Negru“, secţia Matematică-Fizică), a aplicat cu succes pentru o bursă la Universitatea Princeton din New Jersey, SUA. După un program de doctorat în Chimie la Universitatea California, a obţinut un post de postdoctorand la MIT, iar din 2010 este profesor la Catedra de Chimie Anorganică a universității. De-a lungul timpului a primit numeroase premii și distincții, a publicat circa 100 de articole de specialitate și a susținut tot atâtea seminarii și conferințe, în întreaga lume.
• Pasiuni. Dincă este un om curios, căruia îi place să înveţe mereu lucruri noi, să petreacă timp în natură și să călătorească.
• Familie. Este căsătorit și are doi copii.

Ilustrație de Vali Ivan