Cum vor chinezii să acapareze zborurile spațiale, dominate de miliardari ca Elon Musk și Jeff Bezos
Miliardarii Elon Musk, Jeff Bezos sau Richard Branson domină industria emergentă a zborurilor spațiale comerciale. Se întrec între ei cine pune pe orbită mai mulți sateliți, cine duce în spațiu turiști, iar pariul lor este de a deveni cât mai curând o alternativă mai ieftină a NASA, a Agenției Spațiale Europene sau pentru alte programe spațiale rulate la nivel de stat.
Acest articol a apărut în numărul 52 (5 – 18 noiembrie) al revistei NewMoney
Asemeni pionierilor pe zona de telefonie sau de inteligență artificială (AI), și miliardari amintiți se lovesc de competiția pe care o aduce în arenă un rival cu buzunare mult mai pline care riscă să le strice jocul – China. Președintele chinez, Xi Jinping, a mai relaxat monopolul asupra programelor de lansări spațiale, fapt ce alimentează alt tip de lansări – de companii locale mici care au ambiția să devină un SpaceX, Blue Origin sau Virgin Galactic.
Startup-urile chineze primesc finanțare de la fonduri de investiții cu capital de risc din China sau de la investitori de private equity care încearcă să profite de bugetul de opt miliarde de dolari alocat industriei spațiale, al doilea buget după cel al SUA, potrivit cifrelor Fundației Spațiale din Colorado Springs. Pe lângă bani, se pot baza și pe expertiza cercetătorilor spațiali implicați în programele spațiale consistente derulate de statul chinez. „Suntem un startup care crește pe umerii gigantului aerospațial de stat“, admite Zhang Changwu, CEO al Landspace Technology Corp., companie cu sediul în Beijing. „Este momentul perfect pentru dezvoltarea unei companii de rachete comerciale made in China“.
ÎN MINIATURĂ. Numărul sateliților spațiali a crescut cu 50% din 2013 până în 2017, ajungând la 1.738, potrivit Satellite Industry Association. Companiile chineze care fac lansări în spațiu i-ar putea ajuta pe producătorii de sateliți care caută soluții cât mai ieftine pentru a plasa un număr cât mai mare pe orbită.
O soluție eficientă economic ar putea fi sateliții miniaturali care cântăresc sub 90 de kg. Lansarea acestor sateliți ar putea genera până la 15 miliarde de dolari venituri la nivelul lui 2027, de la mai puțin de o sută de milioane de dolari anul trecut, potrivit firmei de consultanță din Paris Euroconsult. Este o nișă în care mari jucători precum Space Exploration Technologies Corp. (SpaceX), cu a sa rachetă Falcon Heavy, poate lansa pe orbită încărcături de aproape 64 de tone metrice.
Companiile chineze au reușit până acum lansarea suborbitală și fac eforturi pentru a lansa și orbital. „Fondată în 2015, Landspace a atras investiții de 72 de milioane de dolari de la investitori locali, are o echipă de ingineri și cercetători spațiali de 170 de oameni”, spune Zhang, anunțând și planul de a lansa luna aceasta o rachetă având la bord un satelit pentru postul național CCTV.
SCHIMBARE DE PARADIGMĂ. Președintele Xi a deschis piața industriei spațiale investițiilor private în 2014 pentru a susține tranziția sectorului IT din China dinspre telefoane și televizoare spre semiconductori sofisticați, AI și rachete reutilizabile. Peste 60 de companii chineze au intrat în industria aerospațială comercială în ultimii trei ani, potrivit unor informații din mai ale agenției publice de știri Xinhua.
Popularitatea lui Musk – China este a doua mare piață pentru vehiculele electrice ale Tesla – a inspirat numeroși antreprenori chinezi. „SpaceX are un impact uriaș“, spune Lan Tianyi, fondatorul Ultimate Blue Nebula, firmă de consultanță în domeniul spațial. „Nimeni în China nu credea că o companie privată poate dezvolta o rachetă. Dar azi văd că în America e posibil și este un demers care câștigă tot mai multă faimă în China“, a mai spus acesta.
Până în 2030, China are ambiția de a ajunge în top trei al celor mai puternice state în domeniul aerospațial, după cum anunța în decembrie anul trecut Wu Yanhua, din cadrul China National Space Administration. Pentru a atinge acest obiectiv de țară, Xi are în plan lansări de către companii private a unor sateliți pentru clienți din China sau din țările implicate în inițiativa Centura și Drumul (Belt and Road, pe vechiul Drum al Mătăsii, n.r.), program menit să refacă legăturile comerciale între Africa, Asia și Europa prin finanțarea unor proiecte gigant de infrastructură. Investițiile guvernamentale nu sunt suficiente, apreciază Wu. Lăsând companiile private să se concentreze pe eforturile comerciale în domeniul aerospațial, agențiile guvernamentale au implicit mai mult timp să se concentreze pe cercetare – de pildă, prioritară este acum lansarea primilor taikonauți pe Lună până în 2030.
BANI ÎN CER. Nu există în această cursă nebună vreun favorit, piața va selecta un campion național, așa cum s-a întâmplat cu Tencent Holdings Ltd., compania de mesagerie pentru telefoane mobile sau cu Alibaba Group Holding Ltd. în zona de e-commerce.
Landspace a deschis anul acesta și o fabrică, o investiție de circa 72 de milioane de dolari, la 145 km de Shanghai. „Are o capacitate de producție de 15 rachete și 200 de motoare pe an“, spune Zhang.
Un alt startup din Beijing, Interstellar Glory Space Technology Co. (prescurtat i-Space), trimitea în septembrie trei sateliți de test la bordul unei rachete cu combustibil solid. Fondată în 2016, a atras finanțări de peste 80 de milioane de dolari de la Shunwei Capital.
Compania dezvoltă o rachetă mai ieftină care folosește combustibil lichid și pe care speră să o lanseze în 2020, spune Huo Jia, vicepreședinte. „Am fost nevoiți să scădem mult costurile pentru a fi competitivi global cu companii de genul nostru precum SpaceX. Există o cerere uriașă de lansări de sateliți pe care să le facă companii private mici“.
One Space Technology Co., care a atras fonduri de aproape 115 milioane de dolari de la înființare (2015), a lansat două rachete suborbitale și are în plan să plaseze și pe orbită, anul acesta. Capacitatea fabricii deschise la Chongqing va fi între 30 și 50 de rachete pe an până în 2020, iar anul viitor compania, care are deja 200 de angajați, are în plan să deschidă și o fabrică de motoare.
Blaine Curcio, fondatorul firmei de consultanță Orbital Gateway Consulting crede că un neajuns al companiilor chineze este că produc rachete de unică folosință care nu au capacitatea încă de a plasa pe orbită încărcături de mare tonaj. Sunt însă extrem de bune și competitive când vine vorba de lansarea sateliților mai ușori folosiți în meteo, telecomunicații sau navigație.
„Tehnologic vorbind, nimic nu reține companiile chineze să ajungă să concureze cu SpaceX. Am văzut deja că acestea pot rapid recupera terenul în industrii unde părea imposibil“, a mai spus Curcio.
Taikonauții
Peste 60 de companii chineze din industria aerospațială comercială s-au înființat în ultimii trei ani, iar până în 2030, China are ambiția de a ajunge în top trei al celor mai puternice state în domeniul aerospațial.
- LANDSPACE. După o rundă de investiții de circa 72 de milioane de dolari, compania condusă de Zhang Changwu a deschis anul acesta o fabrică. Situată la 145 km de Shanghai, are o capacitate de producție de 15 rachete și 200 de motoare pe an.
- i-SPACE. În luna septembrie, Interstellar Glory Space Technology Co. trimitea trei sateliți de test la bordul unei rachete alimentate cu combustibil solid. Fondată în 2016, compania a atras finanțări de peste 80 de milioane de dolari de la Shunwei Capital.
- ONE SPACE TECHNOLOGY CO. A atras fonduri de aproape 115 milioane de dolari de la înființare (2015), a lansat două rachete suborbitale și are în plan să plaseze și pe orbită, anul acesta. Fabrica de la Chongqing va avea o capacitate între 30 și 50 de rachete pe an până în 2020, iar în 2019 compania, care are deja 200 de angajați, are în plan să deschidă și o fabrică de motoare.
- Potențial. Numărul sateliților spațiali a crescut cu 50% din 2013 până în 2017, ajungând la 1.738, potrivit Satellite Industry Association.
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Stephanie Baker, David Hellier și Irina Reznik , adaptare de Mimi Noel
Cu contribuția lui Bruce Einhorn și a lui Dong Lyu
FOTO: Guliver / Getty Images
