Cum vor arăta relațiile dintre bănci și clienți în contextul pandemiei COVID 19

„Prudență“ va fi cuvântul pe ordinea de zi în relația dintre bănci și clienți. O spun toate cifrele de până acum.

Primele date privind evoluția creditării indică un început de an bun, însă luna martie relevă o deteriorare a situației, companiile și populația orientându-se mai degrabă către economisire. În plus, facilitățile anunțate de autorități în contextul pandemiei de COVID-19 scot în evi­dență reacția instinctivă a clientelei bancare de a „ține de cash“. Această stare de fapt s-ar putea perpetua pe parcursul anului, în special în situația în care veniturile, atât cele din mediul de business, cât și cele ale popu­la­ției, vor avea de suferit.

În acest context, cu un plafon de 15 miliarde de lei, programul IMM Invest, prin care statul garantează credite accesate de întreprinderile mici și mijlocii și sub­venționează dobânzile, a reprezentat o „gură de aer“ nu doar pentru firmele care au nevoie de finanțare în această pe­rioadă, ci și pentru sistemul bancar.

Asta, în condițiile în care nu puțini debitori au decis să apeleze la o altă fa­cilitate instituită de guvern, posibilita­tea de a amâna ratele. Peste 260.000 de clienți per­soane fizice și 10.000 de companii, echivalentul a unu din șase clienți de retail, respectiv unu din zece clienți corporate, au solicitat amânarea ratelor, în doar câteva săptămâni de la intrarea în vigoare a ordonanței emise de Ministerul Finanțelor Publice în acest sens.

Interesul mediului privat pentru liniile de finanțare garantate de stat a fost însemnat, indicând dimensiunea dificultăților ge­nerate de cvasi-închiderea economiei. În prima săptămână de la lansarea cu succes a platformei IMM Invest, după ce sistemul informatic nu a făcut față valului inițial de accesări, fiind preluat în administrare de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), aproape 48.000 de solicitări au fost prelucrate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM). Dintre acestea, 43,5% au fost transmise mai departe către bănci pentru a fi analizate, pentru restul soli­citându-se documente suplimentare.

Testul forțat

În ciuda garanțiilor guvernamentale, realitatea bilanțieră a companiilor mici și mijlocii de la nivel local indică faptul că puține sunt bancabile. Sta­tisticile arată că mediul de afaceri depinde într-o proporție covârșitoare de creditul furnizor, împrumuturile de la bănci fiind accesibile pentru foarte puține companii. La nivelul anului 2019, datoriile companii­lor către furnizori se ridicau la 748 de mi­liarde de lei, 52% din valoarea pasivelor și 74% din valoarea tuturor datoriilor. Cre­di­tele bancare erau de doar 112 miliarde de lei.

Aproape 150.000 de companii active în România au capitaluri proprii negative, din totalul de aproximativ jumătate de milion de firme active. În jur de 86% din acestea au o cifră de afaceri de sub 100.000 de euro. În cazul lor, nivelul de îndatorare este de peste 100% și depind integral de creditori și de partenerii de afaceri. Doar 15% din companiile active în România sunt bancabile în acest moment, în sensul că situația financiară le permite să acceseze un credit, potrivit analistului financiar Iancu Guda. La nivelul anului 2017, cel mai recent pentru care există aceste date, gra­dul de îndatorare al companiilor mici era de 90%, față de doar 44% în cazul companiilor mai mari.

Este o realitate de care sunt conștienți și oficialii. Cristian Păun, economist și pre­șe­dinte al boardului FNGCIMM, estimează că între 12.000 și 15.000 de IMM-uri vor putea accesa o finanțare prin programul IMM Invest, care are un plafon pentru circa 40.000 de companii. În opinia sa, rezultatul acestuia va fi un bun indicator al situației financiare a mediului de afaceri de la nivel local, un barometru al companiilor sănătoase.

După semnarea acordului de finanțare rămâne însă de văzut câte dintre creditele acordate au reprezentat o linie de salvare și câte companii au profitat de această oportunitate pentru a face investiții. Pe termen lung, probabil doar cele din a doua categorie vor continua să acceseze finan­țare bancară.

La cald

Cifrele privind evoluția principalilor indicatori bancari în martie 2020, prima lună în care măsurile de sănătate pu­blică impuse pentru prevenirea răspân­dirii pan­demiei de COVID-19 au afectat economia, indică un apetit scăzut pentru cre­ditare.

Raportul credite/depozite, poate cel mai relevant indicator al încrederii, a înregistrat în martie un minim al ultimelor decenii, de 72,5%, față de 73,7% în februarie.

Ritmul anual al creditului neguvernamental a decelerat de la 7,6% în februarie la 6,9% în martie, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Soldul creditului acordat populației a crescut cu 1,5% year to date (ytd), la 145,2 miliarde de lei în martie, sprijinit de evoluția componentei ipotecare (+2,4%), în vreme ce creditul de consum a consemnat un avans de doar 0,4% ytd, reiese dintr-un raport al Băncii Transilvania (BT).

Totodată, soldul creditului direcționat către companii a consemnat un avans de 2,2% ytd, la 127,3 miliarde de lei în martie, ca urmare a majorării com­ponentei valutare cu 6,6% ytd, „în contextul evoluției favorabile a investițiilor productive în debutul anului și al perspectivelor de persistență a costurilor reale de finanțare în euro la un nivel redus pe termen mediu“, explică Andrei Rădulescu, senior economist BT.

Raportul credite/depozite a fost influen­țat și de evoluția economisirii. Depozitele neguvernamentale s-au majorat cu ritmuri mai ridicate (2,2% lună/lună și 13,6% an/an, la 375,7 miliarde de lei), evoluție in­fluențată și de intensificarea percepției de risc în contextul incidenței pandemiei. Sur­prinzător, viteza de creștere a depozitelor în euro a fost dublă față de economisirea în lei, ceea ce indică o eventuală deteriorare a încrederii clienților în moneda națio­nală. Tendința s-ar putea menține. „În scenariul central ne așteptăm ca în intervalul 2020-2022 creditul neguvernamental și de­pozitele neguvernamentale să înregistreze dinamici medii anuale de 3,9%, res­pectiv 6,4%“, notează Andrei Rădulescu.

Așteptări

Băncile de la nivel local au sub­­liniat în repetate rânduri că sunt pregă­tite pentru a face față crizei inevitabile generate de pandemie. Dincolo de asta, bancherii au anunțat că au resursele de a sprijini și revenirea economică. „Avem un rol important în repornirea economiei și suntem pregătiți să ni-l asumăm“, a decla­rat Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR), la prezentarea rezultatelor trimestriale ale băncii, care au indicat un profit net de 428,3 milioane de lei, în creștere cu 60% față de anul anterior.

Într-adevăr, față de 2008, băncile sunt semnificativ mai bine capitalizate și au re­surse și spațiu pentru creditare, a subliniat și Alexandra Smedoiu, vicepreședintă CFA România, într-o videoconferință. Totuși, me­diul privat are nevoie de un orizont cât mai clar în ceea ce privește reluarea activi­tății, pentru a putea pune pe masa bancherilor proiecte de investiții. „Dacă acum vorbim de linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, plata salariilor, lucruri care sunt urgente, situația este diferită când vorbim despre investițiile pe urmă­torii doi-trei ani, unde băncile vor fi foarte interesate să vină cu finanțarea“, a punctat Smedoiu.

Fondul Monetar Internațional (FMI) anti­cipează o contracție de 5% din PIB a eco­no­miei locale în acest an. În acest context, evoluția creditării va depinde de evoluția veniturilor – atât ale companiilor, cât și ale persoanelor fizice.

Jurnal de criză

Prognoza oficială privind evoluția economiei locale a fost revizuită pentru a aco­moda impactul pandemiei. Datele nu sunt foarte pe­simiste.

• PIB. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) vede o contracție a produ­sului intern brut (PIB) al României de doar 1,9% în acest an. Cea mai afectată ramură econo­mică ar urma să fie industria, unde este anticipată o scă­dere a valorii adăugate de 4,2% față de anul anterior.
• Consum. După un avans de 6% în 2019, consumul ar urma să înghețe în acest an, scăderea de 0,7% a consumului privat urmând să fie compensată de o creștere de 2,4% a celui guvernamental.
• Angajați. Piața forței de muncă ar urma să fie parțial afectată. Rata șomajului este prognozată la 4,4% în 2020, față de 3,9% anul trecut, în vreme ce numărul mediu de salariați ar urma să consemneze o scădere de sub 100.000 de persoane.
• Venituri. Evoluția salarii­lor este la rândul său pozi­tivă. Salariul mediu net este prognozat să consemneze un avans de 6% în acest an, un ritm de creștere la jumătate față de 2019. Câștigul salarial real ar urma să se majoreze însă cu doar 2,8%, față de 10,7% anul trecut.

Acest articol a apărut în numărul 90 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper