Cu activitatea de zbor afectată serios de pandemia de coronavirus, compania aeriană Blue Air se zbate pentru a scăpa de insolvență
Cea mai mare companie românească de transport aerian se zbate să nu intre în insolvență. Blue Air a anunțat recent reluarea zborurilor către mai multe destinații externe, dar surse din piață spun că locurile se ocupă greu, și din cauza creșterii numărului de infectări din România.
În vremurile de dinaintea pandemiei existau tot felul de strategii ca să obții un bilet de avion la un preț rezonabil: rezervarea trebuia făcută cam cu 90 de zile înainte de călătorie, într-o seară din mijlocul săptămânii, iar lista de mici trucuri continua. Acum, un bilet București-Londra pentru 20 iulie, rezervat cu o săptămână mai devreme, costă cam tot atât cât trenul de la București la Cluj.
Diferența e că, odată ajuns în Marea Britanie, călătorul român e obligat să rămână timp de 14 zile în carantină, ceea ce le alungă multora cheful de city-breakuri în Regatul Unit.
Creșterea pe zi ce trece a numărului de țări care le impun restricții de călătorie românilor taie aripile companiilor aeriene, tocmai când anunțau reluarea zborurilor către cele mai solicitate destinații externe.
Cel mai mare operator aerian din România, Blue Air, se găsește în această situație. Blue Air anunțase la începutul lunii iulie reluarea zborurilor regulate spre majoritatea destinațiilor sale. Era vorba de un plan de a asigura 250 de zboruri pe săptămână către Marea Britanie, Spania, Italia și Belgia, cu plecări din București, Bacău, Cluj și Iași. Blue Air anunța, de asemenea, că acoperă destinații din Franța, Germania, Suedia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Cipru și Grecia. Anunțul venea pe fondul aplicării unor măsuri de relaxare în majoritatea statelor europene, odată ce au reușit să treacă de vârful pandemiei de COVID-19.
„Schimbări dese și impredictibile”
Claudia Tocilă, directoarea de marketing a celei mai mari agenții de turism online din România, Vola.ro, spune că interesul pentru biletele de avion a crescut enorm la începutul verii. „Vedem creșteri de la o săptămână la alta, chiar și de 100%, iar cu fiecare anunț de ridicare a restricțiilor sau de orare de zbor extinse de la companiile aeriene, cu fiecare ofertă, aceste cifre cresc exponențial. Românii consideră călătoria cu avionul sigură și călătoresc atât în interes personal, cât și pentru vacanță, o vedem în numărul de zboruri dus-întors în creștere“, explică ea.
Dacă zborurile se reiau ușor-ușor, nu toate sunt eficiente din punct de vedere economic. Fondatorul site-ului Boardingpass.ro, Gabriel Bobon, spune că se vede „o ușoară creștere a traficului aerian la nivel mondial“, dar suntem încă departe de ocuparea tuturor scaunelor disponibile, „din cauza schimbărilor dese și impredictibile ale condițiilor de vizitare impuse de fiecare stat“.
Cele mai multe companii aeriene sunt departe de a funcționa la capacitatea lor maximă. Cum sunt zboruri mai puține, „cele disponibile sunt foarte solicitate“, spune directoarea de marketing a site-ului Vola.ro. Potrivit Claudiei Tocilă, „observăm că anumite zboruri dispar din sistem, ceea ce arată că se ocupă toate locurile“.
Vola.ro a suferit la fel de mult precum companiile aeriene în cursul izolării dictate de pandemie și își revine odată cu reluarea călătoriilor internaționale. „În perioada suspendării zborurilor, volumul de tranzacții pe Vola.ro a scăzut în medie cu 90%. Însă, pe măsură ce se reiau zborurile, creștem cu fiecare săptămână și facem în continuare eforturi supraomenești să gestionăm zborurile anulate din trecut și noile cereri“, spune Claudia Tocilă.
Pierderi grele
Potrivit datelor centralizate de International Air Transport Association (IATA), companiile aeriene din Europa vor pierde în 2020 aproape 20 de miliarde de euro. La nivel mondial, pierderile vor fi de patru ori mai mari: aproximativ 80 de miliarde de euro.
Fondatorul agenției Boardingpass.ro spune că pierderile companiilor românești sunt estimate între 100 și 150 de milioane de euro, iar peste 50.000 de angajați, direcți sau indirecți, și-ar putea pierde locurile de muncă.
Deocamdată, doar compania de stat Tarom a anunțat concedierea a aproape 400 de angajați dintr-un total de aproape 2.000. Peste 1.000 au fost în șomaj tehnic timp de patru luni. Compania deținută de stat e, de altfel, într-o situație financiară mult mai proastă decât Blue Air. După 12 ani de pierderi majore, a intrat în pandemie „cu un picior în groapă“, după cum s-a exprimat în mai multe rânduri chiar ministrul transporturilor, Lucian Bode.
Blue Air nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol la întrebările formulate de NewMoney privind intențiile reducerii cheltuielilor și eventualitatea unor concedieri, dar un comunicat publicat recent admite că nivelul încasărilor pe 2020 e cu 100 de milioane de euro mai mic decât cel planificat.
Compania susține că procedura de concordat preventiv, la care a apelat la începutul acestei luni pentru a evita să intre în insolvență, va permite ca suma să fie recuperată în decursul a 18 luni. „La Blue Air, suntem hotărâți să ne onorăm toate angajamentele și să ne plătim toate datoriile“, declară CEO-ul Oana Petrescu.
Strategia companiei e legată direct de performanțele firmei din următoarea perioadă. „Blue Air va fi în măsură să genereze, în următoarele 18 luni, veniturile necesare atât plății datoriilor eșalonate (…), cât și a datoriilor către pasageri și agenții, în timp ce pierderile directe generate de pandemie vor fi acoperite prin ajutorul de stat aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul adoptat în 23 aprilie 2020“, se arată în comunicat.
Toate calculele pot fi totuși răsturnate ușor de o evoluție defavorabilă a pandemiei, care s-ar traduce prin noi restricții pentru călătorii români. Cât despre banii așteptați de la guvern: nu e clar în acest moment când și cât din ajutorul total de peste 120 de milioane de euro vor intra efectiv în conturile companiilor Blue Air și Tarom.
Executivul a anunțat, deocamdată, adoptarea unui memorandum intern și demararea discuțiilor cu Comisia Europeană, nu și concluzia acelor discuții.
Mai toate statele membre ale Uniunii Europene au cerut sprijin pentru liniile lor aeriene naționale, iar multe au și primit deja. Un exemplu: guvernul german și Comisia Europeană au anunțat un acord cu privire la strategia pentru sprijinirea companiei aeriene germane Lufthansa. Planul prevede un ajutor de nouă miliarde de euro, realizat printr-un împrumut acordat de mai multe bănci și garantat de statul german, precum și prin injecții directe de capital, în urma cărora guvernul de la Berlin va prelua 20% din companie. E pentru prima dată când statul german redevine acționar la Lufthansa, de la privatizarea totală a companiei, din 1997.
Comisia Europeană a acceptat, de asemenea, ca Franța să acorde un sprijin de șapte miliarde de euro pentru Air France, sumă care ar urma să provină dintr-un împrumut de patru miliarde acordat de șase bănci și garantat de statul francez în proporție de 90%, și dintr-un alt împrumut, de trei miliarde, acordat direct de statul francez.
Blue Air face profit
În lipsa finanțării promise de guvernul român, Blue Air trece prin dificultăți greu de anticipat la începutul anului. Nu poate rambursa pasagerilor săi contravaloarea biletelor cumpărate pentru perioada martie-iunie, în total de aproximativ 20 de milioane de euro. Spre deosebire de Tarom, Blue Air a făcut profit în 2019: 72,2 milioane de lei, după trei ani pe minus. De gestionarea datoriilor în următoarea perioadă se ocupă KPMG Restructuring SPRL, departamentul de restructurare al KPMG România.
Gabriel Bobon (Boardingpass.ro) spune că, odată ce banii promiși de guvern vor sosi, e important ca ei să fie cheltuiți cu cap de managerii companiilor Tarom și Blue Air. Altfel, „s-ar putea să treacă peste această perioadă grea doar ca să se «prăbușească» după ce fondurile se vor termina, în iarnă sau în primăvară“.
Claudia Tocilă adaugă că eforturile pentru redresarea liniilor aeriene românești sunt vizibile. „Oferta de zboruri low-cost este mai mare, aceste zboruri fiind și cele mai solicitate, în creștere comparativ cu anul trecut. Toate companiile aeriene fac eforturi să reia activitatea și să creeze rute noi conform restricțiilor în vigoare. Avem încredere că își reorganizează activitatea conform noilor condiții, astfel încât să își revină cât mai rapid“, declară Claudia Tocilă.
Blue Air pare să aibă acum prima șansă pentru a ieși din criză, comparativ cu Tarom, apreciază Gabriel Bobon, potrivit căruia compania deține atuul unui management care ia decizii rapid, așa că se poate adapta din mers condițiilor și pieței. În schimb, șansa companiei de stat Tarom de a supraviețui crizei e legată de faptul că e menținută pe linia de plutire prin decizii politice și din bani publici, zburând mai mult „din inerție“.
De 16 ani
Blue Air a fost înființată în 2004 de controversatul om de afaceri Nelu Iordache și a devenit, aproape un deceniu mai târziu, proprietatea Blue Air Airline Management Solutions, devenită între timp Blue Air Aviation.
- Proiect. Firma deținută în prezent de fostul pilot Cristian Rada pregătea, înainte de pandemie, o listare de obligațiuni de până la 60 de milioane de euro, în această toamnă. Proiectul pare că a fost suspendat, în noul context.
- Flotă. Blue Air deține o flotă de aproximativ 20 de avioane Boeing 737, potrivit Autorității Aeronautice. Parte din avioane au fost împrumutate de la alte firme, în urmă cu doi-trei ani, și vor fi înapoiate în următoarea perioadă, odată cu încheierea contractului.
- Clienți. Blue Air a devenit cea mai mare companie aeriană românească, după numărul de pasageri transportați. În total, în cei 16 ani de existență a companiei, peste 30 de milioane de oameni au zburat cu Blue Air.
Acest articol a apărut în numărul 95 al revistei NewMoney. FOTO: Mediafax
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper