Creșterea Bitcoin se datoreză tocmai sistemului pe care ar fi trebuit să îl înlocuiască

Romulus Deac 01/03/2021 | 12:38 Digital
Creșterea Bitcoin se datoreză tocmai sistemului pe care ar fi trebuit să îl înlocuiască

Bitcoin e din nou pe cai mari, iar creș­te­rea sa de peste 400% din ultimul an pare să se datoreze tocmai sistemului pe care ar fi trebuit să îl înlocuiască.

Ați plăti 167.300.000 de dolari pentru o pizza? Nici măcar dacă e una mare, cu o ex­traporție de cașcaval? Nu? Pe 18 mai 2010, când bitcoin (BTC) avea puțin peste un an, Laszlo Hanyecz, programator și pio­nier al mineritului de criptomonede, a anunțat comunitatea de entuziaști de pe Bitcointalk – forum dedicat monedelor virtuale și tehnologiei blockchain – că îi oferă 10.000 de BTC celui care îi va aduce acasă două pizza mari. Oferta sa nu a stârnit însă cine știe ce interes, ba chiar a fost aten­țio­nat de unul dintre forumiști că 10.000 de bitcoin înseamnă „destul de puțin“. A durat patru zile până să primească două pizza, cu opt felii fiecare, cumpărate de la unul dintre restaurantele lanțului american Papa John’s Pizza.

„Nimeni nu cheltuise până atunci bitcoin pe ceva și m-am gândit că ar fi haios dacă aș putea spune – «Hei, tocmai am dat banii ăștia open source de pe internet pentru un lucru din lumea real㻓, spunea Hanyecz într-un interviu din 2019 pentru CBS. A fost prima tranzacție comercială cu criptomonede consemnată de istoria internetului, iar data de 22 mai 2010 a rămas cunoscută drept „Bitcoin Pizza Day“. (Contra)valoa­rea de atunci a tranzacției: aproximativ 41 de dolari.

„Destul de puțin“-ul din urmă cu un deceniu sună acum ca o glumă bună, la o va­loare a bitcoin de 33.460 de dolari în prima zi a lui februarie 2021, ceea ce înseamnă 20.912.500 de dolari plătiți pentru o singură felie de pizza. Și asta a fost doar o picătură dintr-un pahar de aproape 100.000 de bitcoin pe care mâna largă a lui Hanyecz i-a cheltuit în acel an. Tot pe pizza.

Criptomonedele sau democratizarea banilor

Criptomonedele sunt prin preajmă de mai bine de un deceniu. La început a fost bitcoin, iar mai apoi ether, creație a unui programator de 19 ani din Toronto, Vitalik Buterin. Ambele plecau de la visul utopic de a crea un sistem financiar descentralizat, o lume în care oamenii pot plăti în deplină securitate pentru bunuri și servicii, ocolind băncile și metodele tradiționale.

De atunci, au mai apărut alte aproape 4.000 de criptomonede. Însă indiferent de nume, de valoarea lor sau de convulsiile pieței, toate au în spate aceeași tehnologie, așa-numitul blockchain – o infrastruc­tură care urmărește, confirmă și validează tranzacțiile prin șiruri criptate de litere și numere. Adică o rețea peer-to-peer prin intermediul căreia mai multe părți pot să transfere o valoare într-un mod sigur și tran­sparent.

Practic, tehnologia permite realizarea unui sistem care nu poate fi corupt, sabotat sau controlat de nimeni. Informația sto­cată în blockchain există simultan pe toate calculatoarele din sistem, ca o bază co­mună de date, permanent actualizată, care înmagazinează toate tranzacțiile realizate vreodată. Accesul la informație este disponibil pentru toți participanții, iar activitatea în sistem este complet transparentă.

În cea mai mare parte a existenței sale, bitcoin a fost în atenția a trei mari comu­nități, ale căror interese s-au suprapus constant: cea a adevăraților credincioși precum Hanyecz, cea a pasionaților de teh­nologie blockchain și cea a speculatori­lor care încearcă să facă bani din orice piatră seacă le-ar ieși în cale.

În ultima vreme a apărut însă și o a patra – a investitorilor financiari pursânge. Iar analiștii spun acum că, pe măsură ce prețul său a crescut și moneda virtuală a devenit tot mai atractivă și în afara cercurilor consacrate, bitcoin a devenit parte integrantă a sistemului pe care trebuia să îl răstoarne, transformându-se într-un (alt) vehicul de investiții al acestuia.

Bitcoin, de Partea Întunecată

În anii săi săl­batici, bitcoin a fost folosit preponderent pe Silk Road, una dintre cele mai mari piețe din dark web. Fondatorul acesteia, Ross Ulbricht (aka Dread Pirate Roberts), a plecat de la ideea că orice poate fi tran­zac­ționat, indiferent dacă autoritățile con­sideră că e ilegal sau nu. Bitcoin a devenit moneda de plată în special pentru marijuana, acte de identitate false, benzodia­zepine și alte medicamente disponibile în mod normal doar pe bază de rețetă.

Când Silk Road a fost închis de guvernul SUA, în 2013, lui Ulbricht i s-au confiscat 144.336 de bitcoin. A fost momentul în care a devenit clar că eliminarea institu­țiilor financiare tradiționale și a încrederii în acestea din ecuația banilor nu înseamnă automat un mediu mai sigur și nici nu ga­ran­tează protecția deplină față de inter­venția statului. Lucru confirmat și accentuat ulterior de falimentul Mt. Gox.

Lansat în 2010 ca un serviciu de schimb pentru bitcoin, „Magic: The Gathering Online eXchange“ (Mt. Gox) le-a permis oamenilor să vândă și să cumpere BTC prin intermediul transferurilor bancare. Primii săi ani au demonstrat că o monedă online înseamnă și noi riscuri, cum ar fi atacuri informatice, servicii indisponibile, un incident cu guvernul SUA și un proces de 75 de milioane de dolari.

Devenit principalul intermediar de bitcoin și cel mai mare portal de schimb, și-a suspendat activitatea în februarie 2014, solicitând la scurt timp intrarea sub pro­tecția legislației privind companiile în faliment. Motivul invocat a fost un atac informatic produs pe fondul unei vulnerabilități majore de securitate și soldat cu furtul a 850.000 de bitcoin.

În același registru, alți 119.755 de bitcoin au fost furați de hackeri în 2016, de la Bitfinex, platformă globală de tranzacționare a criptomonedelor deținută și operată de iFi­nex Inc., cu sediul în Hong Kong. Anul tre­cut, compania anunța o recompensă de 400 de milioane de dolari pentru recupe­rarea lor.

Entuziasmul de după

Intrată între timp în mainstream, bitcoin a zguduit piața în 2017, atingând un vârf de neimaginat pe atunci de 19.783 de dolari, pe fondul unei manii speculative provocate de ICO-urile (ofertă inițială de monedă) pentru un nou val de criptomonede.

Visul nu a durat însă mult. Bitcoin încă era un activ extrem de volatil și s-a pră­bușit spectaculos la scurt timp după aceea. A pierdut 25% din valoare într-o singură zi, ajungând ca până la sfârșitul lui 2018 să fie evaluat la puțin peste 3.100 de dolari.

Alte criptomonede au scăzut și mai abrupt. Pe termen lung, multe dintre pro­iectele lansate atunci s-au dovedit a fi fraude nebunești, iar ICO-urile care au urmat au fost agresiv monitorizate de SEC (Comisia pentru valori mobiliare și burse de valori din SUA).

Numai că, pe măsură ce prețul său a scăzut, a crescut interesul profesioniștilor din lumea finanțelor și a început să fie tranzacționat de fonduri de capital de risc, fonduri speculative, misterioase „balene“ – denumire folosită pentru deținătorii unui număr mare de bitcoin (se estimează că aproximativ 1.000 de „balene“ controlează 40% din totalul BTC minate până acum) –, precum și de investitori mainstream gen George Soros, Paul Tudor Jones, Mike Novogratz sau Anthony Scaramucci.

În aceeași perioadă, Marty Chavez, pe atunci chief financial officer (CFO) al Goldman Sachs, anunța că holdingul bancar lu­crează la dezvoltarea unor derivate pentru bitcoin, „pentru că le vor clienții“ (între timp au devenit accesibile pentru un nu­măr limitat de clienți).

Cândva inamic al comunității bitcoin, Visa a devenit și ea rapid unul dintre sus­ți­nătorii criptomonedelor. După ce a cola­borat cu 35 de platforme de bitcoin și criptomonede în ultima perioadă, compania de carduri de credit a anunțat recent că inten­ționează să ajute băncile să lanseze servicii de cumpărare și tranzacționare de bitcoin și alte criptomonede prin intermediul unui software de criptare Visa, care va fi lansat la sfârșitul acestui an.

Bitcoin, aurul noului mileniu

Bitcoin și-a atins vârful absolut la începutul lui februarie 2021, când a ajuns la o valoare de 40.394 de dolari. Analiștii de la JP Morgan estimau atunci că ar putea să crească până la sfârșitul anului la un maxim de peste 100.000 de dolari, dacă investitorii din generația millennials vor continua să-l vadă drept o alternativă preferabilă (și sigură) la investițiile în aur. Totuși, averti­zau aceștia, atingerea acestui prag ar pu­tea fi mai degrabă o tendință de moment și nu una pe termen lung. Pentru a putea egala valoarea totală a investițiilor în aur, arată aceeași sursă, un bitcoin ar trebui să ajungă la un preț de 146.000 de dolari.

La începutul lui februarie 2021, bitcoin avea o capitalizare de piață de peste 704 miliarde de dolari, reprezentând aproape 60% din valoarea tuturor criptomonedelor aflate în circulație. Pe locul al doilea se află ethereum, care a înregistrat anul trecut o creș­tere de 800%, având în primele zile ale acestei luni o valoare de 1.700 de dolari și o capitalizare de 197,8 miliarde de do­lari.

În ciuda fluctuaților masive din trecut și a temerilor unora că ar putea urma o nouă cădere masivă, atât investitorii entuziaști, cât și cei prudenți anticipează de această dată câștiguri semnificative pentru bitcoin în următorii doi ani. E adevărat, estimările variază extrem de mult în ceea ce privește locul în care va ateriza prețul bitcoin. Unii spun că ar putea ajunge la 60.000 de dolari până la sfârșitul anului, în vreme ce alții cred chiar că ar putea să urce la 300.000 de dolari până în martie 2022.

„Bitcoin și alte criptomonede s-au transformat în produse financiare care de pe acum reprezintă mai mult decât o specu­lație de moment“, spune Adam Grunwerg, cofondator al companiei Finixio, firmă de analiză specializată pe personal finance și criptomonede.

Popularitatea crescândă a criptomonedei bitcoin în rândul investitorilor a schimbat in­clusiv percepția asupra sa ca metodă alternativă de plată. „În acest moment există mai puțină disponibilitate de a folosi bitcoin ca metodă de plată. Vedem cripto-activele mai mult ca un aur digital“, spune Cuy Sheffield, șeful diviziei Crypto de la Visa.

Bani de „Monopoly”

În 2017, prețul bit­coin a crescut datorită investitorilor individuali care au crezut în viitorul și în va­loa­rea tehnologiei. În 2020, jocul a fost aca­pa­rat de investitorii instituționali, care i-au conferit acestei criptomonede legitimitatea de care avea nevoie.

Un alt factor important care ar putea să contribuie la o (nouă) creștere pe termen lung este limitarea rezervei de bitcoin la 21 de milioane de unități. Până în ianuarie 2021 se minaseră 18,62 milioane de bitcoin, estimându-se că 900 de noi unități sunt create zilnic. „Dezechilibrul dintre cerere și ofertă este incredibil. Cumpărătorii in­­s­ti­tuționali ridică rapid cantități mari și ce­re­rea nu dă semne să încetinească“, spune Chris Thomas, șef al diviziei Digital Assets a grupului bancar Swissquote. Toate criptomonedele aflate în circulație în acest moment au o capitalizare de piață de peste 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a mai bine de jumătate din cea a Apple, cea mai valoroasă companie a lumii. Și sunt mai valoroase decât întreaga economie a Elveției.

Întrebat în toiul acestei nebunii dacă are vreun regret după dezmățul său culinar din urmă cu un deceniu, Hanyecz mărtu­risea într-un interviu pentru Bitcoin Magazine că a văzut – și continuă să vadă – di­ferit lucrurile. „La acea vreme erau bani de «Monopoly». Nimănui nu i-a păsat – oamenii ți-ar fi dat o grămadă de bitcoin pentru orice și nu m-am gândit nicio clipă că ar tre­bui să fiu lacom. Este același lucru cu a-ți spune acum «oh, dacă aș putea să mă întorc în trecut, să cumpăr pe bani de ni­mic tone de acțiuni Apple!»“

Acest articol a aparut în numărul 109 al revistei NewMoney

FOTO: Getty