Cine este indianul care a relansat Microsoft și a făcut ca firma creată de Bill Gates să depășească Apple

După transformări dureroase care au culminat cu dispariția coloanei vertebrale a businessului Micro­soft, divizia Windows, actualul CEO, Satya Nadella, a relansat afacerea lui Bill Gates. Microsoft a depășit Apple și a devenit astfel cea mai va­loroasă companie din lume.

Acest articol a apărut în numărul 66 (27 mai – 9 iunie 2019) al revistei NewMoney

Mesajele de felicitare au început să curgă la final de noiembrie 2018, când Microsoft depășea Apple, un apogeu uimitor într-un an în care întrecuse, pe rând, Amazon și Alphabet, conglomeratul controlat de Google. Aproape de necrezut pentru o companie care lăsase în urmă anii de glorie, o perioadă în care la cârmă se afla fondatorul Bill Gates, iar compania era ironizată de mulți cu eticheta „Imperiul Răului“ (trimi­tere la imperiul lui Darth Vader din seria „Războiul stelelor“, n.r.).

La fel de necrezut însă este și că, tot atunci, la o reu­niune a managementului la care a participat și directorul executiv, Satya Nadella, niciun cuvânt de apre­ciere nu a fost spus. Iar la scurt timp, în timpul unui interviu, Nadella s-a arătat vizibil iritat de în­tre­bări legate de revirimentul uimitor al companiei.

„Aș fi chiar dezgustat dacă ar sărbători cineva ca­pi­talizarea noastră de piață“, a declarat acesta pentru Bloomberg Businessweek. Insistă că evaluarea – care a depășit 1.000 de miliarde de dolari pe 25 aprilie, o creștere de peste 230% din 2014 încoace – nu este atât de importantă, așa încât sărbătorirea unei „borne arbitrare de acest fel este începutul sfârșitului“.

ALTĂ CULTURĂ. Inginerul Satya Nadella (51 de ani) a crescut în Hyderabad (India) și este cunoscut pentru stilul său de… bibliotecar. „Avem acest obicei prost la Microsoft de a nu reuși să tragem mai mult de noi, pentru că suntem autosuficienți și mulțu­miți de succesul de moment. Acum însă învățăm să nu ne mai uităm în trecut“, își explică el cumva stilul de management.

Succesul obținut de Nadella în ultimii cinci ani, de când l-a înlocuit pe Steve Ballmer în poziția de CEO, va face istorie, mai ales pentru că, din 2000 încoace, Microsoft era deja percepută drept o companie care a cam pierdut trenul în materie de tendințe noi în IT – telefonia mobilă, motoare de căutare, rețele de socializare. Inevitabil, au stagnat și încasările generate de Windows, sistemul de operare preinstalat cu care PC-urile se vând în toată lumea și care a constituit prin­cipala sursă de venituri pentru compania fondată de Bill Gates.

Analiștii tind să atribuie relansarea companiei ca putere tehnologică unei schimbări a culturii organiza­țio­nale, implicând ceea ce Nadella numește empatie cor­poratistă și o schimbare de mentalitate a anga­jaților, care acum sunt mai setați pe creșterea companiei. La nivel mai profund însă, revirimentul a fost efectul unei transformări mai dureroase, după cum reiese din discuțiile cu zeci de actuali și foști directori, membri ai boardului, clienți și concurenți.

În mandatul lui Nadella, resursele au fost mutate dinspre sistemul de operare Windows spre giganticul business de clouding, care a generat venituri de peste 34 de miliarde de dolari în ultimul an, sumă cu care de­­pășește Google și concurează puternic Amazon Web Services, cel care deține acum supremația.

„Nu-mi amintesc să fi existat în istorie vreo compa­nie de software care să cadă atât de jos și apoi să revină în forță precum Microsoft“, remarcă admirativ Reed Hastings, CEO al Netflix.

Suita Office a Microsoft este azi un serviciu cloud cu peste 214 milioane de abonați care plătesc anual câte 99 de dolari, adică mai mulți abonați decât au Spotify și Amazon Prime la un loc.

În plus, Azure, platforma profesională de servicii în cloud a Microsoft, a reușit să atragă clienți cu greutate precum ExxonMobil, Starbucks sau Walmart. A mai câștigat credibilitate și în Silicon Valley, grație achiziției LinkedIn și a GitHub (un serviciu de hosting al proiectelor, n.r.).

Cei din industrie spun că revirimentul companiei lui Bill Gates este impresio­nant și terifiant, deopotrivă. Întrebat ce ame­nin­țare reprezintă revenirea Microsoft pentru industria IT, directorul executiv al unei companii rivale de software, care a dorit să comenteze doar sub re­zerva ano­ni­ma­tului, a recurs la o compa­rație foarte plas­tică – e ca și cum impe­riul lui Darth Vader lovește din nou.

Altfel spus, Microsoft insuflă teamă ri­va­lilor chiar și atunci când la conducerea sa se află un manager blând precum Na­della. Când boardul l-a ales pe indian în lo­cul lui Ballmer, Microsoft părea captiv definitiv al declinului Windows, care în apogeul său avea o cotă de piață de 90%. Și care con­tinuă să fie extrem de profita­bil pentru companie – generează încă 20 de miliarde de dolari pe an –, doar că oa­me­nii au înlocuit treptat PC-urile cu dis­pozitivele mobile și cu telefoanele inteligente.

BLÂNDUL CEO. Nadella, care a petrecut mai bine de jumătate din viață la Microsoft și mai ales pe produse fără legătură cu Windows, s-a ținut departe de răz­boiul care s-a pornit în companie pentru ocuparea locului lui Steve Ballmer.

În 1992, a fost recrutat de la Sun Microsystems Inc. de Jeff Teper, care își dorea pe cineva capabil să facă și treburile mai murdare, dar fără a-i deranja prea tare pe ceilalți. Calități căutate, se pare, la Microsoft. Nadella a început prin a vinde PC-uri clienților corporate, ulterior a supravegheat crearea motorului de cău­tare Bing, până la apariția serviciului Azure.

Iar stilul său șters spre fad este ceea ce Microsoft, o companie ciuntită de egouri și lupte interne, avea nevoie. Colegii nu l-au văzut niciodată supărându-se, ridicând vocea sau trimițând e-mailuri furioase. Nu a fost auzit spunând „nu“ și – ceea ce îl face unic – nu este arogant, spune unul dintre vicepreședinții companiei, Shelley Bransten.

Dintre cei 100 de candidați aflați pe lista scurtă pentru a prelua poziția lui Ballmer, Nadella a fost cel care l-a im­presionat cel mai mult pe președintele boardului și fondatorul companiei, Bill Gates, cu amestecul de calități de inginer și strateg.

Planul lui Nadella a fost să reorienteze Microsoft în jurul platformei Azure, un business nou, la care lu­crează din 2011 și prin care Microsoft s-a transformat practic dintr-un furnizor de software ambalat (pe care mulți utilizatori îl piratau pur și simplu) într-un computer global a cărui putere de procesare și spațiu de stocare online pot fi accesate contra cost de persoane individuale și de companii.

Microsoft avea deja la acel moment cel puțin patru ani în urma Amazon Web Services, divizia de cloud a companiei Amazon (divizie care genera deja la acel moment 4,6 miliarde de dolari). Nadella era con­ș­tient că orice schimbare de fond a structurii businessului însemna o lovitură impli­cită pentru divizia Windows. La pachet, evident, cu 90% din managerii concentrați exclusiv pe Windows. Însă filosofia lui a fost clară de la bun început – în mandatul lui, la Microsoft lucrează doar cei care re­pară și îmbunătățesc lucrurile, nu cei care se plâng. Pentru cei care nu au vrut să adere la viziunea lui, le-a spus cu frumosul – „nu stați pe loc, e timpul să faceți o schim­bare“.

Cu această abordare, a reușit în tot acest timp să facă schimbări dramatice fără multă dramă. De pildă, a reușit să șteargă o datorie de 7,6 miliarde de dolari făcută în mandatul lui Steve Ballmer la achiziția mărcii Nokia, tăind 7.800 de locuri de muncă în 2015, semn clar că renunța la ambiția de a concura direct cu Google și cu Apple în industria telefoniei mobile.

SCHIMBĂRILE. Primul produs anunțat a fost o versiune de Office optimizată pentru sistemul iOS al celor de la Apple. Ani la rând, Microsoft a rezistat acestei mu­tări de teamă că, rulând programele sale pe dispo­zitivele Apple, nu va face decât să accelereze declinul vânzărilor Windows pentru PC.

Un executiv vechi în Microsoft, recent plecat din com­panie, descrie abordarea lui Nadella drept foarte subtilă. Primul e-mail către angajați în calitate de CEO a avut peste o mie de cuvinte și nu a avut nicio refe­rire la Windows. Ulterior, a rebotezat businessul de cloud „Microsoft Azure“. „Satya nu atacă atunci când vorbește, a început doar prin a omite pur și simplu Windows din mesajele sale“, spune directorul amintit.

„Dintr-odată, totul a devenit cloud, cloud, cloud pentru Satya.“ Accentul pe cloud a câștigat teren, ceea ce a contribuit la modernizarea imaginii Microsoft și la creșterea moralului angajaților.

Conceptual, cloud-ul presupune un schimb digital de biți, dar, de fapt, totul ține de infrastructura fizică – este nevoie de centre de date de dimensiunile unui hangar și de sute de kilometri de cabluri transoceani­ce și petabiți de informații. Amazon, Microsoft și alți mari jucători din businessul cu servicii în cloud le permit altor companii să-și externalizeze către aceste in­frastructuri costisitoare nevoile de calcul și de stocare. Aceste infrastructuri permit, de pildă, ca Netflix să-și transmită filmele pe telefoanele inteligente ale abona­ților, iar Citibank să proceseze miliarde de tranzacții online, fără să fi fost nevoită să investească într-o con­strucție prin care să poată face asta.

Până în 2016, boardul companiei nu a dat semne de îngrijorare că Microsoft nu se mișcă suficient de repede pentru a prinde din urmă Amazon, care genera 12 miliarde de dolari din serviciile de cloud. Teama era însă că afacerea de software va intra în picaj înainte ca noua divizie să înceapă să compenseze declinul. Pentru a reorienta nava către businessul de cloud, Nadella a inițiat o serie de reorganizări majore, culminând anul trecut cu decizia șocantă (mai ales pentru angajații mai vechi ai companiei) de a suprima întreaga divizie Windows, pe care a spart-o în două – Azure și Office.

RIVALITĂȚI ÎN CLOUD. Între timp, războiul cu Amazon a escaladat – la fiecare îmbunătățire a infrastructurii de cloud sau a unei oferte de baze de date făcute de Amazon, Nadella a încercat să țină pasul, pompând miliarde de dolari în achiziția unor centre de date și a unor startup-uri. Și nu doar în materie de cloud a ră­mas în urma Amazon, ci și ca încasări. Nadella l-a ales pe Judson Althoff să conducă eforturile de a demonta abordarea tradițională a companiei în materie de vânzare a licențelor.

Microsoft nu dezvăluie veniturile Azure și nici dacă e profitabil, iar cifra de afaceri de 34 de miliarde de dolari înglobează și Office-ul. Însă analiștii apreciază că este tot mai competitiv. Cota de piață pe care Microsoft o deține în segmentul cloud a crescut de la 14% în 2017 la 17% la final de 2018, în timp ce Amazon a stagnat la o cotă de 32% în același interval, potrivit cifrelor firmei de cercetare Canalys. Amazon rămâne cel mai popular furnizor de servicii de cloud, dar și Microsoft a reușit să semneze cu cinci mari retailer-i din 2018 încoace – Albertsons, Gap, Kroger, Walgreens și Walmart.

În strategia sa, Nadella nu a împins Microsoft spre oportunități care pentru alți jucători din domeniul tehnologiei au fost seducătoare. De pildă, Amazon și Google au pariat pe tehnologia vehiculelor autonome, ceea ce Microsoft nu a făcut. În schimb, s-a concentrat pe inteligență artificială și pe dezvoltarea unor instrumente analitice necesare pentru a putea vinde teh­nologie care să confere autonomie către produ­că­tori precum BMW, Nissan sau Volkswagen. BMW, de pildă, folosește tehnologie Microsoft pentru a dezvolta un asistent vocal în habitaclu.

O RENAȘTERE COOL. În ciuda succeselor notabile obținute de Microsoft în ultima vreme, criticii țin să evi­dențieze că există ceva găunos în această epocă re­nascentistă a companiei, botezată „Nadellaissance“ (pornind de la Renaissance – Renaștere, n.r). Portofoliul Microsoft include acum produse și servicii disparate precum GitHub, LinkedIn sau Xbox, fără nicio le­gătură unul cu celălalt. Marele pariu pe HoloLens este încă departe de a deveni profitabil pentru companie, dacă asta se va întâmpla vreodată.

Cea mai importantă critică este cea care a și făcut ca­rieră de la bula dot-com încoace – Microsoft trebuie să redevină cool. Publicația Vanity Fair, într-unul dintre numeroasele articole despre declinul companiei din ultimii zece ani, a amintit la lansarea sistemului de operare Windows 95, când Bill Gates și Steve Ballmer au dansat pe scenă pe ritmurile melodiei „Start Me Up“ a celor de la Rolling Stones. A fost momentul de apogeu al celor de la Microsoft în materie de ce înseamnă să fii cool. Mai aproape de zilele noastre, când valoarea de piață a companiei a depășit 1.000 de miliarde de dolari, iată că s-au găsit unii care au scos de la naftalină acest narativ și pariază pe Renașterea în stil Nadella a companiei. Microsoft este din nou cool, spune Mark Read, CEO la WPP.

În realitate, analiza are o mare meteahnă: Microsoft nu a fost, de fapt, niciodată cool. Se poate vorbi, totuși, despre o schimbare importantă. În timpul mandatului lui Ballmer, Microsoft a căutat cu îndârjire să aibă o imagine mai sexy, mai în stilul Apple, doar că fără suc­ces. Să ne amintim că Apple lansa iPod, sărea și Microsoft cu Zune, lansa Appe iPad, apărea și tableta Surface, iar pentru a concura iOS, Microsoft nu s-a lă­sat mai prejos și a scos pe piață Windows Phone.

Practic, Microsoft s-a vrut în acel moment să fie cam de toate pentru toată lumea. Așa că Nadella a în­cercat să revină la ceea ce definea Microsoft în momentele sale de glorie, când mâna forte era Bill Gates. O recuperare a vechii imagini care a venit la pachet cu o problemă. Clienții spun că serviciile de cloud oferite de companie mai dau rateuri în cunoscutul stil Microsoft, iar foști sau actuali angajați recunosc că s-a mai îmbunătățit cultura corporatistă, dar nu au dis­părut luptele interne și comportamentul abraziv al unora. Spre exemplu, luna trecută, au ieșit la iveală mai multe e-mailuri venite de la zeci de angajate care au dezvăluit cum au fost ani buni hărțuite sau discriminate de șefii lor. Nadella a luat poziție și s-a angajat să reformeze practicile de resurse umane din companie și să analizeze fiecare caz de hărțuire raportat.

Lăsând criticile la o parte, abordarea lui Nadella a recuperat însă și atuurile clasice ale companiei fondate de Bill Gates și de Paul Allen în 1975 – puterea de inovare, infrastructura și, nu în ultimul rând, ambiția imperiului de a lovi din nou. Dacă îi asculți pe directorii Microsoft când vorbesc la diverse întâlniri despre produse precum Azure Database pentru PostgreSQL, Power BI sau Dynamics 365, cu greu poți rămâne treaz. Sunt elementele unui business deloc cool sau sexy, dar profitabil. Dar pentru Microsoft, „profitabil și plictisitor“ reprezintă doar o formulare mai lungă a cuvântului „profitabil“.

Microsoft a supraviețuit dileme­lor în materie de inovație, dar și unei crize de identitate. Dacă schimbi tot ceea ce ești, șansele (de supra­viețuire) sunt mici. „Nu poți fi un tip de companie la început și apoi, brusc, când devii de succes, să te apuci de altceva. Pur și simplu, nu funcționează“, crede Nadella.

A contribuit Ashlee Vance.

Cine, ce, cât

Compania de 44 de ani fondată de Bill Gates și de Paul Allen pare să recu­pereze gloria trecută, când Windows deținea o cotă globală de 90%.

AMAZON VS MICROSOFT. Războiul cu compania lui Jeff Bezos a devenit o constantă, iar Nadella a făcut tot posibilul să țină pasul, pompând miliarde de dolari în achiziția de centre de date și startup-uri. Cota de piață pe care Microsoft o deține în segmentul cloud a crescut de la 14% în 2017 la 17% la final de 2018, dar Amazon Web Services rămâne cel mai mare furnizor de servicii în cloud.

SUCCESUL. Serviciile în cloud oferite de Microsoft au în prezent peste 214 milioane de abonați, care plătesc anual câte 99 de dolari.

PASIUNI. Nadella ar fi dorit să fie jucător profesio­nist de cricket, fiind pasionat de mic de acest joc. Și-a dat seama că interesul pentru știință și pentru IT e mai puternic și a renunțat la visul din copilărie.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Austin Carr și Dina Bass, adaptare de Mimi Noel

Cu contribuția lui Ashlee Vance

FOTO: Guliver / Getty Images