Cine este fermierul francez care a făcut 4 milioane de euro pe an din cultivarea pământului în Bărăgan

„La anul o să fie mai bine!“, spune francezul Arnaud Perrein (49 de ani), unul dintre cei mai cunoscuți agricultori străini care s-au stabilit în România. Ce-i drept, o repetă de 25 de ani, de când a început să investească în Bărăgan.

A venit în România în vizită, i-a plăcut, a plecat pentru puțin timp, a revenit și aici a rămas. „Am trăit în România mai mult decât în Franța“, mărturisește Arnaud Perrein, care este căsătorit cu o româncă, are trei copii și s-a stabilit de mai mulți ani în localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Ialomița. A renovat clădirea fostului CAP și acum locuiește acolo alături de familia sa.

Perrein venea prima oară în România în 1990, la doar 22 de ani, ca turist, după un stagiu de o lună în Cehia. Era student la agronomie în Franța și a simțit nevoia de aventură în Europa de Est. „Au fost tot felul de întâmplări. Am dormit în mașină, la gazde. Am dormit în zone superbe, la localnici“, își amintește el.  Nu a uitat nici de luptele de stradă de la începutul anilor ’90, pe care le-a și fotografiat pe Bulevar­dul Bălcescu din Capitală. Ulterior, s-a întors în Franța, dar nu a uitat de România.

Armata „la sapă“. După încheierea studiilor, Arnaud Perrein ar fi trebuit să efectueze stagiul militar în Franța. Dar a avut și câteva variante pentru a scăpa de armată. „Trebuia să facem 12 luni cu puș­­ca pe umăr sau 24 de luni într-o țară în curs de dez­­­voltare. Sau să facem un serviciu civil la o com­pa­­nie franceză cu afa­ceri în Belgia, Austria, SUA și chiar Ro­­mâ­­nia“, spune francezul.

A ales alternativa serviciului militar și a ajuns în România ca angajat al unei companii franceze care avea ope­rațiuni în industria zahărului. După încheierea stagiu­lui de aproape un an și jumătate a mai rămas alte șase luni în România. În aprilie 1994 și-a făcut o firmă de pres­­­tări servicii și a cumpărat două com­­bine pentru recoltat cereale și alte do­­uă pentru recol­tarea sfeclei de zahăr.

A ales să facă afa­ce­ri în România pentru că Ungaria, Cehia și Polonia erau deja „împânzite de nemți și austrieci“. A început să lucreze pentru IAS-uri și a intrat în contact direct cu mentalitatea româ­nească de după Revoluție. Primea banii de pe servicii cu o în­târziere de câteva luni. „Corup­ția era până în vârf. Nu eram obiș­nuit cu șpaga, veneam dintr-o familie cu principii sănă­toase. Poți să câștigi repede dacă dai și nu respecți legile, dar asta, pe termen scurt, pentru că pe termen lung ai de pierdut“, explică Arnaud Perrein, care se trage dintr-o familie de fermieri fran­cezi și mai are alți șapte frați, din care trei lucrează tot în domeniul agricol. De altfel, ei sunt cei care l-au ajutat la jumă­tatea anilor ’90 să obțină un credit în Franța de aproape un milion de franci (aproximativ 150.000 de euro).

Așa a început să cumpere teren în Bă­ră­gan. A pornit cu 13 hectare, a ajuns la 30 și apoi la 70. În timp, în paralel cu achi­zițiile, a mai luat și teren în arendă, iar acum lucrează circa 4.000 de hectare ca­­re i-au adus anul trecut o cifră de afaceri de aproa­­pe patru milioane de euro.

Probleme românești. Chiar dacă nu a convins autoritățile române să-i acorde și cetățenie, Arnaud Perrein se consideră producător român. De cinci ani este și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România și reprezintă interesele a peste o sută de membri, care cumu­lează peste 400.000 de hectare dintr-un total de opt milioane de hectare de teren agricol. În ceea ce-l privește, agronomul fran­cez s-a adaptat condițiilor din agri­cultura româ­nească. „Avem terenuri și cu exces de apă, dar și te­­re­­nuri secetoase“, spune Perrien. Pentru a crește producția, fran­cezul a început să in­ves­tească încă din urmă cu 15 ani în sistemele de iri­gații care aco­peră acum circa 1.500 de hectare.

P­errein se lovește însă și de problemele din agricultura românească, ală­­turi de ceilalți producători locali. În ul­­timii ani, mai mulți agricultori au sem­­nalat că o mare parte din tere­nurile agri­­cole au fost cumpărate de investitori străini, fermieri sau fonduri de investiții. Achiziții care au generat mai multe discuții legate de mo­dul în care acești proprietari admi­nis­trează pă­mântul. „Străinii, în anumite cazuri, pot fi o sursă de dinamism local. Con­si­derăm că, în Ro­­mâ^­­­­nia, dacă ești pro­prie­tar de teren, trebuie să-l cul­­tivi, nu să fii doar investitor“, explică Perrein. Specialiștii din domeniul agro-alimentar spun că se impune mai multă atenție din partea autorităților pe acest subiect. „Statul trebuie să intervină aici. În momentul în care ești proprietar, mun­cește terenul! Dacă nu, vinde-l. Dacă nici asta nu vrei atunci îl dai în arendă pe termen lung așa încât cel care îl lucrează să aibă și venit de pe urma acestei afaceri“, ex­pli­că președintele Federației Națio­nale a Sindicatelor din Industria  Alimentară, Dragoș Frumosu. Ar­­naud Perrein spu­­ne că sunt și situații în care anumiți investitori au cum­pă­rat tere­nurile cu 1.000–2.000 de eu­­ro pe hectar, pentru ca apoi să încerce să-l revândă la peste 10.000 de euro. „Asta nu este bine. Nu aju­­­tă agricultura ro­mâ­nească“, aver­­­tizează fermierul.

După 25 de ani în România, Ar­­naud Perrein s-a obișnuit cu felul în care se face agricultură pe plan local. „Agricultura din România este bipolară, 0,5% dintre pro­­du­­cătorii agricoli din România cultivă 50% din terenul agricol. În schimb, 99,5% sunt pro­ducătorii mici și ne trag în jos. Fac agricul­tură de sub­zis­tență“, mai remarcă francezul.

Pentru a arăta dinamica pro­ducției agri­cole, Perrein face o scurtă comparație cu Franța. Dacă, în România, pe o supra­față de circa 2,5 milioane de hec­tare cul­tivate cu porumb, pro­ducția totală este de 10 mi­li­­oane de tone, în Franța, pro­duc­ția anuală de pe 1,5 mili­oa­ne de hec­tare ajunge la 13 milioane de tone.

Cu toate acestea, Perrein spu­­­ne că nu s-ar mai întoarce în Franța. Recunoaște că multe lucruri cu ajutorul cărora și-a dezvoltat businessul le-a în­vă­țat de la colegii români.

Re­marcă însă că agricultura, la fel și mediul de business din Ro­mânia, s-a schim­bat radical în ultimii zece ani. Dacă în anii ’90 șpaga era la or­dinea zilei, acum „corupția s-a redus radical“. Singura lui grijă este să aibă grijă de familie și să-și dezvolte afacerea, aici în România. Și nu va ezita să inves­tească în agri­cultură, pentru că, de ce nu?, „la anul va fi mai bine“.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Statistici” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Suprafețele irigate din România sunt destul de reduse, producția anuală fiind influențată în mare parte de condițiile meteo.[/vc_column_text][vc_column_text]RECORD. Cele mai mari producții de porumb din ultimii cinci ani au fost de 11,3 milioane de tone, în 2014.

SECETĂ. Producția de porumb din 2016 a scăzut la 8,47 milioane de tone, pe fondul lipsei de precipitații din vara trecută.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Francezul Arnaud Perrein (49 de ani) este unul dintre cei mai cunoscuți agricultori străini care s-au stabilit în România. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney