Cine câștigă și cine pierde din scăderea prețului petrolului influențată de criza COVID-19
Prețul petrolului a coborât abrupt, mai ales în această lună, pe fondul extinderii pandemiei de coronavirus. Există câștigători și perdanți, iar în cazul României efectele negative le depășesc în amploare pe cele pozitive.
Pe 8 martie, prețul petrolului a scăzut cu nu mai puțin de 27% pe bursa americană, până la 30 de dolari pe baril, una dintre cele mai mari scăderi zilnice din istorie. Prețul petrolului era oricum în scădere accentuată de ceva vreme, pe fondul efectelor epidemiei de coronavirus și al neînțelegerilor dintre cartelul statelor producătoare de petrol (OPEC) și Rusia. Cartelul, cu Arabia Saudită în frunte, ar fi dorit o scădere a producției pentru ca oferta diminuată să țină cât de cât prețurile la un nivel acceptabil, dar Rusia s-a opus.
Cotațiile s-au prăbușit în acea zi după anunțul președintelui Vladimir Putin că economia Rusiei poate face față actualului preț mic al petrolului. Arabia Saudită a ripostat, într-o mișcare surprinzătoare, și a intrat într-un război al prețurilor: pe lângă faptul că a redus prețul pentru livrările forward (la un termen viitor, în virtutea unor contracte semnate acum) către China, a anunțat că își crește producția. Evident, la un surplus de ofertă, prețurile s-au prăbușit, mai ales în contextul epidemiei de coronavirus, care a determinat o scădere a cererii.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) și-a revizuit imediat prognoza: anul 2020 va fi primul după momentul ultimei crize în care consumul de petrol va scădea față de anul anterior: cererea mondială de petrol va fi de 99,9 milioane de barili pe zi (bpd) în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019.
IEA a avertizat că, în conformitate cu un scenariu pesimist, conform căruia guvernele nu vor reuși să țină sub control răspândirea coronavirusului, consumul de petrol ar putea scădea chiar și cu 730.000 bpd comparativ cu 2019. „Criza coronavirusului a afectat o gamă largă de piețe energetice, inclusiv cărbunele, gazele naturale și regenerabilele, însă impactul său asupra piețelor petroliere este deosebit de puternic, pentru că împiedică transportul oamenilor și bunurilor“, spunea directorul IEA, Fatih Birol.
Prețurile au continuat să scadă și până la 20 de dolari – sortimentul de referință pentru piața americană, West Texas Intermediate (WTI) –, iar evoluțiile sunt volatile. La momentul redactării acestui text, barilul de petrol WTI costa 22 de dolari.
Cine câștigă și cine pierde
În teorie, scăderea prețurilor petrolului este o veste bună pentru consumatori. Prețurile mai mici conduc la reducerea cotațiilor la produsele petroliere rafinate, deci la micșorarea costurilor pentru transportatori și, lucrul cel mai vizibil pentru consumatorii de rând, la scăderea prețurilor carburanților în benzinării.
De exemplu, în rețeaua Petrom, cea mai extinsă din România, benzina a scăzut semnificativ sub pragul de un euro pe litru. La momentul redactării acestui text, cea mai ieftină benzinărie din București afișa un preț al benzinei de 4,5 lei pe litru, iar al motorinei, de 4,73 de lei pe litru, după un val de ieftiniri semnificative. De la începutul anului, atât ca urmare a scăderii accizei, cât și a ieftinirii petrolului, prețul carburanților a scăzut cu peste un leu pe litru, ceea ce înseamnă o economie de 50 de lei la un plin al unui autovehicul obișnuit.
„Da. Prețul scăzut ne poate ajuta, cotația mondială scade, și este normal, pentru că a scăzut cererea foarte mult, dar acesta nu este un lucru bun pentru economie. Căderea consumului înseamnă o scădere a producției și înseamnă, de asemenea, și o scădere a încasărilor companiilor din energie, ceea ce va duce în viitor la o scădere a ritmurilor de investiții. Da, ne ajută pe moment, trebuie să folosim acest lucru, dar cred că nu trebuie să fim bucuroși de această cădere dramatică a cotației petrolului“, a spus Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri.
România este producător de petrol și gaze, iar scăderea prețurilor produselor energetice are două efecte: ele vor topi profiturile companiilor noastre și vor scădea dramatic, poate până la „îngheț“, investițiile în explorare pentru a se găsi noi zăcăminte care să susțină producția națională, aflată oricum în declin. Potrivit datelor Petrom, singurul producător autohton de petrol și gaze, costul mediu de extracție al hidrocarburilor (petrol și gaze) din România a fost de 11,03 dolari/bep (baril echivalent petrol).
Acesta nu este însă costul total. Industria are un alt indicator, total lifting cost, care include și taxele plătite (în România sunt trei, redevența, impozitul pe profitul suplimentar obținut din dereglementarea gazelor și impozitul pe exploatarea resurselor naturale), pe care însă Petrom nu îl publică, dar care, potrivit unor surse din piața petrolieră, ar fi cuprins între 22 și 25 de dolari/bep. Așadar, la actualul preț internațional al petrolului, puținii bani care rămân companiilor nu mai permit investiții în găsirea de noi resurse, lucru vital pentru România – producția Petrom a scăzut în 2019 cu 2,1% pentru petrol și cu 7,4% pentru gaze naturale. De subliniat că Petrom își fundamentase bugetul pentru acest an pe un preț al barilului de 60 de dolari.
Iar acest context deja a generat primele reacții: Romgaz renunță la achiziția a 20% din capitalul companiei care urmează să realizeze terminalul de gaze lichefiate de la Alexandropoulis din Grecia, iar OMV, acționarul majoritar al Petrom, care are oricum un plan de a vinde active și de a îngheța investiții pentru a se concentra pe domeniul petrochimic, a anunțat că o potențială decizie pentru proiectul de extracție a gazelor din Marea Neagră va fi din nou amânată pentru anul viitor. Un indicator de sensibilitate al industriei petroliere este oferit chiar de Petrom: la fiecare dolar cu care scade prețul petrolului, impactul negativ asupra companiei este de 20 de milioane de euro, în acest an.
Acest articol a apărut în numărul 87 al revistei NewMoney
FOTO: Getty, Laszlo Raduly
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper.
