Cernobîlul de pe Sena: Lupta Franței cu deșeurile radioactive rezultate din cercetările savantei Marie Curie

Franța trebuie să curețe și astăzi, într-o localitate din apropierea Parisului, de­șe­u­rile radioactive rezultate din cercetările savantei Marie Curie. 

Acest articol a apărut în numărul 73 (9 – 22 septembrie 2019) al revistei NewMoney

În 1933, specialista în fizică nucleară Marie Curie devenise prea mare pentru a rămâne în laboratorul ei situat în Cartierul Latin, în centrul Parisului. Cu scopul de a-i oferi spa­țiul potrivit pentru misiunea nu tocmai plăcută de a extrage elemente radioactive precum radiul din camioane întregi de minereu, Universitatea din Paris a construit un centru de cercetare în Arcueil, un sat situat la sud de metropolă.

Astăzi, Arcueil s-a transformat într-o su­b­urbie aglomerată în care locuiesc mai ales muncitori. Iar laboratorul dărăpănat, aflat într-o grădină mare din apropierea unui apeduct construit în secolul al XVII-lea, este numit uneori „Cernobîlul de pe Sena“.

RADIAȚII. Niciun accident major nu a avut loc la acest laborator, care a fost închis în 1978. Dar zona emană radiații care vor re­pre­zenta o amenințare pentru sănătate mi­lenii întregi de acum înainte. Agenția franceză de supraveghere a deșeurilor nu­cleare a interzis aici accesul persoanelor care nu poartă echipament de protecție. Laboratorul este înconjurat acum de un zid din beton deasupra căruia au fost puse sârmă ghimpată și camere video.

Aparatele măsoară constant nivelul ra­dia­țiilor, iar oficialii locali iau mostre cu re­g­u­laritate din apa fluviului. „Suntem do­vada că Franța are o problemă serioasă în privința deșeurilor nucleare“, spune primarul din Arcueil, Christian Métairie. „Situ­a­­ția noastră ridică semne de întrebare dacă țara este într-adevăr pregătită să-i facă față“, adaugă edilul.

În producția de energie electrică a Fran­ței, energia nucleară are o cotă de trei sferturi. Prin comparație, ponderea acesteia în Statele Unite ale Americii este de o cincime. Nu există nicio soluție de durată pentru cele mai periculoase deșeuri din cele 906 locuri din țară în care acestea sunt depozitate, inclusiv pentru acelea unde situația este similară celei din Arcueil.

TIMPUL DE ÎNJUMĂTĂȚIRE. Materialele cu un nivel scăzut de radiații urmează să fie trimise către un depozit de suprafață aflat în nord-estul Franței. Dar radiul are un timp de înjumătățire de 1.600 de ani. Iar în anexa în care a lucrat Marie Curie există urme ale unui izotop de uraniu cu timp de înjumătățire de 4,5 miliarde de ani. „Indus­tria nucleară a Franței este ca un avion care a decolat fără să existe o pistă de ate­rizare“, spune Yannick Rousselet, un lider al campaniei organizate de Greenpeace.

Clădirea principală a laboratorului este acoperită cu plante agățătoare moarte, iar zidurile sale, care flanchează un bulevard cu patru benzi rutiere, sunt un magnet pen­tru artiștii care fac graffiti. Deși cele mai multe surse de radiații au fost înlă­turate în 1992, oficialii din Arcueil spun că încă sunt destule de făcut. Un studiu din 1997 a concluzionat că pietonii care trec prin preajmă și rezidenții apartamentelor aflate la câțiva metri de perimetrul zidului nu riscă să se îmbolnăvească de iradiere, dar oficialii spun că locul rămâne periculos.

Un apel telefonic foarte matinal a venit în 2010, când hoții au pătruns înăuntru și au furat cabluri din cupru. Oamenii legii care au intrat în perimetrul cu pricina, la fel ca spărgătorii, au riscat să fie expuși la radiații din cauză că nu au avut echipament de protecție – fapt care a provocat pro­teste ale sindicatului polițiștilor.

Curățenia a costat până acum aproximativ zece milioane de euro, spune Métairie, deși factura finală ar urma să fie mult mai mare, pe măsură ce clădirile vor fi demolate, iar locul va fi decontaminat. „Facem, în sfârșit, progrese, dar procesul este foarte lent“, consideră primarul.

Soluționarea problemei este dificilă, pentru că majoritatea oamenilor de știință care au lucrat în acest laborator au murit de multă vreme. (Însăși Marie Curie a murit din cauza unei boli a sângelui legate de ex­punerea la radiații, la un an după deschiderea laboratorului.)

Andra, agenția guvernamentală care su­praveghează deșeurile radioactive, a pe­tre­cut mai mult de un deceniu pentru a face un inventar cu ceea ce există la Arcueil. A găsit radioactivitate în solvenți, în hârtii, în rafturi, într-un cuptor, în sol și în plante.

„Cunoașterea activității desfășurate cândva acolo este rudimentară, compli­când operațiunea“, spune Fabien Hubert, oficialul de la Andra responsabil cu deșeu­rile nucleare care nu provin de la reactoare.

CU DOUĂ TĂIȘURI. Curie și soțul său, Pierre, au descris modul în care radiul emană căldură și strălucește în întuneric și au făcut pionierat în folosirea acestui me­tal la tratarea cancerului. Ea a câștigat două premii Nobel, unul pentru fizică și unul pentru chimie.

În anii 1920, munca ei a aprins imagi­nația publicului, provocând o manie legată de radiu care a condus la folosirea acestuia în creme pentru față, fântâni, brice, chiar și pentru lenjerie intimă. Toate aveau scopul de a trata diverse maladii, de la că­derea părului la impotență sau gută.

Deși cele mai multe dintre aceste între­buințări s-au dovedit a fi fanteziste sau toxice, radioterapia rămâne un tratament-cheie împotriva cancerului, iar munca lui Curie a condus către descoperiri importante în utilizarea razelor X. „Radiul a fost o descoperire uriașă“, spune Métairie. „Dar radioactivitatea este o sabie cu două tăișuri.“

Marie Curie, femeia-geniu

Savanta Maria Salomea Skłodowska s-a născut la Varșovia în 1867. S-a căsătorit cu francezul Pierre Curie în 1895. A murit în 1934, la 67 de ani, din cauza unei anemii aplastice, boală legată de expunerea la radiații.

• Premiere. Este prima femeie laureată cu Nobel și singura persoană care a obținut două distincții de acest fel în două domenii diferite. A fost premiată cu Nobel pentru fizică în 1903 și pentru chimie în 1911. Marie Curie a fost și prima femeie pro­fe­soară la Universitatea din Paris, iar din 1995 a devenit și prima femeie al cărei sicriu a fost depus la Panthéon.
• Descoperiri. A inventat termenul de „radioactivitate“ și a descoperit două elemente chimice, radiul și poloniul.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Tara Patel

FOTO: Getty