Ce prevede controversata OUG privind reforma în sistemul medical. Cum se va face liberalizarea programelor naţionale de sănătate

Criticată de politicieni, medici şi experţi în politici sanitare, Ordonanţa de urgenţă privind reforma în domeniul Sănătăţii a fost publicată în Monitorul Oficial, partea 1, nr. 109 din 12 februarie.

”Prin modificarile aprobate marţi, pacienţii NU vor plăti nimic daca vor alege să se trateze într-un spital privat sau într-unul de stat iar numărul vieţilor salvate va fi în creştere. NU se privatizează niciun serviciu medical! Modificarile de astăzi dau şansa pacienţilor în stare critică să beneficieze mai repede de intervenţiile de care au nevoie în cel mai apropiat spital, fie că e de stat sau privat!”, afirma Ministerul Sănătăţii, referindu-se la OUG pentru modificarea şi completarea Legii 95 privind reforma în sănătate.

Spitalele private au fost incluse în programele naţionale de sănătate gestionate de CNAS, încă din 2014. Modificarea actuală este o actualizare a legislaţiei din 2014 în care era lăsat în suspans această formulare ambiguă: când sunt excedate anumite capacităţi de primire pot fi accesate de către pacienţi anumite servicii, lucru absolut neclar şi greu de interpretat. Mai mult, se dă posibilitatea ca spitalele de stat care au această capacitate să trateze pacienţii critici cu infarct miocardic, accident cerebral, etc, susţine MS, care argumentează că astfel, creşte numărul unităţilor sanitare în care se rezolvă astfel de cazuri, pacientul doar beneficiază de tratament, nu plăteşte nimic.

În cazul spitalelor private, pacienţii nu vor plăti nimic în plus. În cazul pacienţilor aflaţi în stare critică (infarct miocardic, AVC, etc), prin modificarile aduse se deschide pacienţilor accesul şi la alte spitale de stat decât până acum dar şi private care pot opera aceste programe.

”De exemplu, programul de infarct miocardic acut, care va permite mai multor centre să-l opereze, creând accesibilitatea pacienţilor şi reducând timpul din momentul stabilirii diagnosticului şi rezolvarea intervenţională. Acest lucru va conduce la salvarea mai multor vieţi. De exemplu, un pacient cu infarct miocardic acut din Craiova, să ne amintim de cazul vedetei tv Busu, nu va mai trebui transportat la Bucureşti pentru a fi preluat de un mare spital din capitală, deja supraaglomerat, ci va putea fi rezolvat la centrul de cardiologie din Craiova”, explică ministerul.

A doua modificare importantă este pentru Programul Naţional de Oncologie. Mecanismul este asemănător, noutatea o constituie crearea unui subprogram, cel de chirurgie oncologică. Potrivit News.ro, proiectul face parte din strategia de a combate cancerul în România, o strategie pe patru piloni şi pune accent pe depistarea precoce a cancerului. La fel, pentru un bolnav de cancer se vor face servicii integrate: medicamente, radioterapie, intervenţii chirurgicale. Şi pentru aceşti pacienţi, Ministerul Sănătăţii deschide posibilitatea de a opta între spitalul de stat şi cel privat.

Prevederi ale Ordonanţei nediscutate în spaţiu public

– Ordonanţa va da startul, în anul 2020, derulării programului naţional pentru persoanele cu afecţiuni din spectrul autist, precum şi faptul că în cadrul unor  programe naţionale de sănătate curative, vor fi acordate în premieră, conform recomandărilor comisiei europene, servicii integrate (pot cuprinde, după caz, medicamente, servicii de logopedie, consultaţii psihologice, investigaţii paraclinice, logoped,  etc.), această modificare legislativă este absolut necesară.

– O altă modificare a Legii 95, propusă prin ordonanţă este corectarea unei nedreptăţi care li se făcea pacientelor cu vârsta de peste 18 ani, care, deşi beneficiau de decontare din fondul de sănătate pentru reconstrucţie mamară prin endoprotezare, în cazul intervenţiilor chirurgicale oncologice, până acum pacientele trebuiau să scoată bani din buzunar pentru intervenţia chirurgicală de simetrizare a glandei mamare. Acum nu mai este nevoie, iar contravaloare intervenţiei va fi decondată de CNAS şi va avea un impact pozitiv asupra calităţii vieţii, dar mai ales a reinserţiei sociale.

– De asemenea, o altă prevedere importantă se referă la persoanele care au lucrat în străinătate şi care au cotizat la bugetul asigurărilor de sănătate a altui stat mebru din UE. Acestora li se vor asimila perioada de cotizare  de acolo şi în sistemul de asigurare românesc.

–  O altă modificare vizează durata de acordare a concediilor şi a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporare de muncă în cazul unor boli cu caracter special. De exemplu, pentru tuberculoză, concediu se dă din prima zi, pe toată perioada de tratament, până la vindecare. Nu mai trebuie să vină pacientul lunar, la medicul specilalist pentru prelungire. Pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de CNAS, perioada de reavizare a a concediului va fi de un an, în intervalul ultimilor doi ani şi un an şi sase luni pentru SIDA şi neoplazii, tot în acelaşi interval de timp.

– Nu au fost neglijaţi nici personalul militar în activitate, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special, care vor beneficia de indemnizaţii de asigurări de sănătate si de posibilitatea de a-şi lua concediul medical pentru îngrijire a unui copil bolnav.