Ce brand cunoscut de bere românească a fost salvat de Matei, fiul lui Răzvan Lucescu

Florel Manu 13/08/2019 | 10:19 Oameni
Ce brand cunoscut de bere românească a fost salvat de Matei, fiul lui Răzvan Lucescu

În 2014, cea mai mare parte a fabricii de bere Grivița a fost demolată, cu ex­cep­ția unor clădiri clasificate monument istoric. Locul a fost ocupat de retailerul Kau­f­land și de câteva proiecte imobiliare. Însă brandul de bere Grivița nu a dis­părut și joacă acum într-o nouă ligă.

Acest articol a apărut în numărul 71 (5 – 25 august 2019) al revistei NewMoney

Pe 11 iulie, cel mai mare magazin din Ro­mâ­nia de bere artizanală, The Beer Institute, prezenta berea Grivița, un brand de­ținut acum de Matei Lucescu (25 de ani), fiul antrenorului Răzvan Lucescu (50 de ani). O bere artizanală, produsă în Bucu­rești într-o incintă aflată în apropierea fostei fabrici de bere, demolată odată cu reconfigurarea zonei Orhideelor și cu edifica­rea pasajului Basarab. Producția a în­ceput la jumătatea lunii iunie.

Numele a rămas, însă berea este fabri­cată după o rețetă proprie a fondatorului noii fabrici. „Actuala bere nu mai are nicio legătură cu cea veche“, spune Matei Lucescu, fondator al Fabricii Grivița. În 2017, la doi ani după absolvirea facultății, Matei Lucescu a decis să înregistreze brandul Grivița la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Astfel, nepotul lui Mircea Lu­cescu deține acum trei mărci: „Grivița“, „Bere Grivița“ și „Fabrica Grivița“.

BEREA DE LA BERE. Ideea de a avea propria bere i-a venit lui Matei Lucescu la un fes­tival de bere craft, în 2016. Era alături de soția sa, Ioana, și degustau amândoi o parte din berile participanților la festival. „Atunci ne-am gândit cum ar fi să avem și noi berea noastră. Să fie pe gustul nostru“, își amintește Matei Lucescu. Cu toate că lucra la Telekom de aproape un an, Matei Lucescu a decis să renunțe la statutul de angajat și să înceapă proiectul pentru propria fabrică de bere.

Un început asemănător unui alt început, al brandului Zăganu. „Eram împreună cu prietenul Laurențiu Bănescu la o bere și ne-am gândit să facem berea noastră“, povestește Alexandru Geamănu (43 de ani) momentul zero al afacerii Zăganu, de­ve­nită la șase ani de la intrarea pe piață cel mai mare dintre producătorii mici autoh­toni de bere artizanală. De ce tocmai bere? „Cumva, era și o frustrare a noastră că nu există un brand românesc de bere artizanală pe piață“, explica Bănescu într-un interviu pentru Digi24. Au găsit la Măneciu o fabrică intrată în conservare de vreo doi ani, iar până la prima bere vândută au investit aproximativ 200.000 de euro.

În căutarea unui spațiu în care să-și fa­brice berea a pornit și juniorul familiei Lucescu, încă din 2016. „Am urmărit ceva în zona de nord a Bucureștiului“, poves­tește acesta, adăugând că, inițial, a vizat o fostă platformă industrială din zona Crân­gași. În final, a ajuns în Regie și a preluat în chirie clădirea unui fost restaurant din curtea fostei fabrici de țigări. A urmat o in­vestiție de aproximativ 500.000 de euro în renovarea clădirii și de încă o jumătate de milion de euro în utilaje și echipamente. În toate etapele proiectului, de la idee pâ­nă la finanțare, Matei Lucescu a fost susținut permanent de familie.

Rezultatul? Berea Grivița a supraviețuit. Dar sub o altă formulă, cu un alt gust și cu un alt mod de fabricație. Noua Grivița este o bere artizanală destinată unei piețe în creș­tere în România, reprezentată în special de segmentul hipster/corporate.

Pentru a face față pe piață, înainte de a începe pro­ducția, Matei Lucescu a mers în Anglia la un curs de specializare în pro­ducția de bere, dar a învățat și cum trebuie gestionată o astfel de afacere. Acum știe și cum se face berea, însă procesul de pro­ducție este coordonat de un maestru berar din Con­stanța care vine la fabrică de două-trei ori pe săptămână. „Noi suprave­ghem procesul de fermentare“, adaugă Matei Lucescu.

O PIAȚĂ DE NIȘĂ. Capacitatea maximă de pro­ducție a fabricii este de 20.000 de litri pe lună, însă în momentul de față se limi­tează la câteva mii de sticle. Până la sfâr­șitul acestui an, Mircea Lucescu speră să reușească să acopere costurile zilnice de pro­ducție, urmând ca amortizarea inves­tiției să se întindă pe parcursul a câțiva ani.

Piața este generoasă, spune el, iar proprietarii de restaurante și baruri par inte­resați de berile artizanale. O situație complet diferită de cea pe care o găsea Alexandru Geamănu în urmă cu șase ani, când – povestește el – „pentru a ne vinde berea, am umblat cu sticla în mână din restaurant în restaurant“. Între timp, adaugă cofondatorul businessului Zăganu, piața s-a educat, iar proprietarii de localuri nu mai aș­teaptă să fie căutați de producători, ci se în­dreaptă ei către fabricile de bere. Lucru pe care îl confirmă și Matei Lucescu.

Dacă în urmă cu trei ani, când Grivița era doar la stadiul de proiect, pe piață erau cel mult 10 producători de bere arti­zanală, acum sunt peste 50 de astfel de fa­brici. „În fiecare săptămână vine câte un nou producător să ne prezinte berea lui“, spune și Adina Mugescu de la The Beer Institute.

Fabrica lui Matei Lucescu are și un mic bar, în care sunt prezentate și oferite la vân­zare berile pe care le produce. Barul este despărțit de restul fabricii prin pereți mari din sticlă, care le permit clienților să vadă pe viu cum se produce și cum se îm­buteliază berea. Matei Lucescu mărturi­sește că unul dintre clienții fideli ai localului este chiar bunicul său, Mircea Lucescu. „Bunicul vine aproape în fiecare seară, bea o bere sau își stabilește întâlniri aici“, spune el.

În momentul de față, antreprenorul are o echipă de cinci angajați, alături de care lucrează și el, pentru că găsește greu forță de muncă. Este însă optimist și crede că va rezolva și această problemă. Acum se concentrează pe producție și visează la o ligă superioară, în campionatul de pro­duc­ție a berilor artizanale.

 Halbă cu halbă

Piața berii a avut o creștere moderată anul trecut, de nu­mai 3%. Fabricile din România au produs 16,6 milioane de hectolitri, con­sumul de bere fiind apropiat de cel din 2017.

  • Consum. În 2018, s-a înregistrat un consum de 85 de litri de bere pe cap de locui­tor, cu trei litri mai mult față de anul precedent.
  • OBICEIURI. În ultimii patru ani, a crescut achiziția de bere la ambalaj din sticlă, cu 3,65%, și a scăzut vânzarea produselor la PET, cu 5,83%.
  • Investiții. Membrii Aso­cia­ției Berarii României, care reunește principalii produ­cători locali de bere, au avut anul trecut investiții totale de circa 74,5 milioane de euro.
  • Piață. Numărul producăto­rilor de bere era la sfârșitul anului trecut de 56, față de 39 în decembrie 2017.
  • Preferințe. Berea lager a dominat preferințele româ­ni­lor în 2018, cu o pondere de 93,61%. Sortimentele de bere neagră, nepasteurizată, albă, ale și roșie au ajuns la 2,25% din piață. Mixurile de bere și berile aromatizate au reprezentat 2,27%, iar berea fără alcool − 1,87%.

FOTO: Laszlo Raduly/NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.