Cât de realiste sunt ambițiile FintechOS, companie fondată de Teodor Blidăruș și Sergiu Neguț, să devină unicorn?

La sfârșit de 2019, început de 2020, Sergiu Neguț își imagina că viitoarea finanțare pe care o va atrage pentru FintechOS va fi un bun prilej să călătorească la Londra, New York sau San Francisco pentru a se în­tâlni cu investitorii. Tocmai reușise, alături de cofondatorul Teodor Blidăruș și mai mulți parteneri financiari, să atragă prima investiție importantă (14 mili­oane de dolari) în startupul teh­nologic înființat cu doar doi ani înainte. Era ceea ce în jargon de specialitate se numește o inves­tiție de serie A, care indică momentul în care o companie afla­tă la început de drum este va­lidată de investitori de prestigiu.

FintechOS activează într-unul dintre cele mai „fierbinți“ segmente ale tehnologiei – numele companiei vorbește de la sine – și principalul lucru pe care îl face este că accelerează procesul de digitalizare a instituțiilor financiare (bănci sau societăți de asigurări).

Noua realitate pandemică avea să-i dejoace cu totul planurile. Runda de investiții de serie B, anunțată în aprilie, a fost negociată exclusiv online din biroul său din nordul Bucureștiului. A fost și pentru el o premieră ab­solută – Neguț (foto stânga) este de zece ani business angel cu investiții în aproximativ tot atâtea startupuri.

Se amuză că toți potențialii parteneri cu care a stat de vorbă prin intermediul platformelor digitale de con­ferințe au văzut un perete de cărămidă aparentă care se află în spatele scaunului său de birou. „Am vorbit cu peste 130 de fonduri“, descrie el avalanșa de solicitări care a apărut în ultima jumătate de an în jurul recentei runde de investiții, finalizată prin atra­gerea a 60 de milioane de dolari (aproximativ 50 de milioane de euro) în companie. A fost o imensă sur­priză, pentru că inițial se aș­tepta să discute cu doar 20-30 de investitori. Apropo de pere­tele din cărămidă, o bună parte din sediul Fin­tech­OS este decorat în acest fel, inclusiv re­cepția.

Succesul UiPath, confirmat prin recenta listare pe bursa americană care plasează valoa­rea sa de piață la 35-40 de miliarde de dolari, creează aștep­tarea că și alte startupuri cu ADN românesc ar putea deveni unicorni – companii evaluate la peste un miliard de dolari. Iar FintechOS este unul dintre sus­pecții de serviciu. Cât de rea­listă este însă o asemenea aș­tep­tare? Pentru a avea un răs­puns, ar trebui să vedem unde se află acum compania din punct de vedere financiar.

Cifrele FintechOS

După ce în 2019 a crescut cu 450%, atin­gând venituri de patru milioane de euro (4,4 milioane de dolari), pentru 2020 era preconizat un avans de 300%. Lucrurile nu s-au întâmplat chiar așa, pentru că pandemia i-a făcut pe mulți dintre potențialii clienți să-și amâne unele dintre deciziile de investiții, în ciuda nevoii tot mai mari de digitalizare. Prin urmare, creș­terea a fost de 200%, veniturile triplându-se. Ca o precizare importantă, este vorba despre veniturile recu­rente, adică cele care au șanse mari să se repete la intervale regulate de timp, opuse celor ocazionale. Este un parametru esențial pentru startupurile din teh­no­logie, care, aflate într-o perioadă de investiții intense, nu sunt preocupate de profitabilitate, ci de creș­­terea cotei de piață.

„Întotdeauna este un mic decalaj între ambiție și rea­litate“, spune Sergiu Neguț, care este și director financiar, și de operațiuni al FintechOS. De data aceasta, acționarii au decis să comunice doar valoa­rea investiției atrase, nu și evaluarea care a fost dată companiei. Nu avem decât să încercăm un exercițiu de calcul, bazat pe gradul de diluare care se practică în general printr-o serie B de investiții și pe multiplii de venituri recurente utilizați în acest moment. Calculul plasează valoarea FintechOS undeva în jurul valorii de 200 de milioane de euro (aproape 250 de mili­oane de dolari), dacă presupunem că, după noua rundă, investitorii – vechi și noi – au luat 25% din com­panie, iar multiplul folosit a fost unul din gama superioară, adică 20.

Cea de-a doua prezumție pornește de la faptul că deja în companie se aflau investitori financiari cu pe­digri, care, de altfel, au venit cu bani și la această majorare de capital. Este vorba despre Earlybird Venture Capital (fondul care a pariat primul pe UiPath), OTB Ventures (Polonia), GapMinder Venture Partners (un fond local) și LAUNCHub Ventures (Bulgaria).

Părinte de unicorni

Noua rundă de investiții a fost condusă de Draper Esprit, un nume relativ nou pentru România, care pe lângă valoarea însemnată a fondurilor aflate sub administrare are și o experiență bogată în fintech: atât pe zona de creatori de infra­struc­tură digitală pentru instituții financiare precum FintechOS, cât și în ceea ce privește interfața cu clientul final – are o participație în Revolut.

Draper Esprit este un administrator de fonduri cu active de 660 de milioane de lire sterline (peste 900 de milioane de dolari) și o capitalizare pe bursa prin­cipală din Londra de 1,1 miliarde de lire (1,6 miliarde de dolari).

„Până acum, am ajutat zece unicorni să crească și avem încredere că vom vedea mult mai mulți“, declara Martin Davis, chief executive officer (CEO) al Draper Esprit, într-un comunicat transmis investitorilor la început de aprilie. Iar unul dintre aceștia este chiar UiPath. Pe lângă cei cinci investitori, mai există un al șa­selea, al cărui nume nu va fi făcut public înainte ca acesta să semneze și ultimele documente. Gecad Ventures, fondul lui Radu Georgescu, mentorul inițial al fondatorilor, nu a participat la această majorare de capital, deținerea sa fiind una destul de redusă în acest moment. De asemenea, Teodor Blidăruș, Sergiu Neguț și o parte din management nu mai dețin cumulat pachetul de control. La precedenta rundă de investiții (seria A), din decembrie 2019, de­țineau 55% din FintechOS.

Mai în glumă, mai în serios, startupul pornit în Pi­pera, care acum are birouri la Londra și la Amsterdam, a parcurs un sfert din drumul către statutul de unicorn. Teodor Blidăruș, CEO-ul și pilonul tehnologic al companiei – este absolvent al Facultății de Ciber­ne­tică din cadrul Academiei de Științe Economice (ASE) –, descrie detaliat exigențele pe care le au investitorii la fiecare serie de investiții. Dacă la seria A aceștia vor să vadă consolidarea echipei, calitatea fondatorilor și începutul unor tatonări co­mer­ciale, iar la seria B trebuie definită viziunea pentru a ajunge unicorn, la a treia rundă (adică următoarea), totul este despre cifre, spune el. În circa doi ani, după ce banii proaspăt atrași vor fi fost investiți în întregime, va veni și acest al treilea moment.

Unde vrea să se extindă FintechOS

Unde se vor duce cele 60 de milioane de dolari cu care este capitalizat FintechOS? Continua­rea extinderii globale este una dintre priorități. Astăzi, circa 250 de angajați dintr-un total de 300 sunt în Ro­mânia. Următorul cel mai important birou este cel din Londra (circa 30 de persoane), unde Blidăruș a înce­put să petreacă tot mai mult timp. Acolo sunt și clien­ții, și investitorii – Draper Esprit are sediul în capitala Marii Britanii.

Alte birouri urmează să fie deschise în afara Europei, în Statele Unite, Dubai și Singapore. Asta ar presupune angajarea a încă 120 de persoane cu expe­riență în bănci, asigurări și securitatea datelor. Un efort de recrutare deloc neglijabil, având în vedere că e vorba despre un personal cu un grad de specializare ridicat, din ce în ce mai greu de găsit și, evident, la cos­turi în creștere.

Pe lângă bani, startupul are nevoie – poate la fel de mult – de construirea unei culturi organizaționale. Responsabil cu îndeplinirea misiunii este Sergiu Ne­guț, care, în același timp, se ocupă – după cum am văzut – de asigurarea finanțărilor noi. Experiența de business angel, profesor de antreprenoriat și fost exe­cutiv în cadrul rețelei de sănătate Regina Maria îl re­comandă pentru asta.

Cât despre Blidăruș, pe lângă rolul de lider al orga­ni­­zației, este omul care se ocupă de rafinarea tehno­logică a produsului. Pregătirea inginerească, pro­iectele pe care le-a dezvoltat la TotalSoft (unul dintre primii dezvoltatori ai unui ERP – enterprise resource planning – românesc), precum și lecțiile învățate ca an­treprenor la Softelligence (tot o companie fintech) sunt principalele sale atuuri.

Credite de la robot

Apropo de tehnologie, ceea ce vinde FintechOS nu e tocmai lucrul cel mai ușor de explicat. Blidăruș spune că două sunt elementele pentru care clienții-companii din sectorul financiar le bat la ușă: „Pe termen scurt, accelerăm procesul de digitalizare, iar pe termen lung, contribuim la personali­zarea serviciilor financiare“.

Ideea e că băncile tradiționale se află tot mai mult sub asaltul unor companii fintech venite din afara sis­temului, în timp ce clienții devin tot mai sofisticați. Cei doi fondatori arătau în decembrie 2019 că una dintre cele mai atractive caracteristici ale produsului lor vine din faptul că poate fi folosit pentru a genera oferte comerciale nu doar de programatori, ci și de per­sonalul atehnic dintr-o bancă, de exemplu.

Vremurile în care clienții erau nevoiți să intre în se­diile fizice ale băncilor vor apune în curând – lucrul se întâmplă deja cu o viteză mai mare în vestul Europei, în Asia și în Statele Unite. Locul sediilor brick & mortar este luat de platforme web și de aplicații pentru smartphone. De asemenea, interacțiunile fizice dintre clienții care veneau să ia un credit și personalul bancar care îi evalua la bani mărunți sunt pe cale să dis­pară și ele. Atât bonitatea, cât și nevoile personali­zate vor fi stabilite de algoritmi impersonali.

Personalizarea serviciilor bancare deja există, inclusiv pe plan local, însă aceasta se face deocamdată pe categorii de clienți. Să ne amintim că în anii ’90 băn­cile se adresau aproape exclusiv clienților-com­panii, pentru persoanele fizice obținerea unui credit fiind o chestiune cvasiprohibitivă. Ulterior, a venit vremea retailului și a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii. O segmentare s-a făcut și în funcție de domeniile de activitate: sectorul medical, industrie sau agricultură. Lărgind discuția, așa cum o celebră bu­tadă spune că Facebook își cunoaște utilizatorii mai bine decât propriile lor familii, probabil că și ro­boții software vor ști mai bine nevoile clienților bancari decât ei înșiși.

Piața serviciilor de digi­talizare

Sergiu Neguț spune că piața serviciilor de digi­talizare a instituțiilor financiare este de ordinul sute­lor de miliarde de dolari. Acesta e un teritoriu pe care se confruntă atât companii cu tradiție (care vin la pa­chet și cu lipsă de flexibilitate, în sensul că schimbările de strategie se iau greu), cât și startupuri precum FintechOS. Unul dintre cei mai mari jucători este grupul elvețian Temenos, cu venituri de aproape un mi­liard de dolari și o capitalizare bursieră de 11 miliarde de dolari.

La polul opus al nou-veniților se remarcă Mambu, un startup cu sediul la Berlin, care la începutul anului a atras o finanțare în valoare de 135 de milioane de dolari, la o evaluare de circa două miliarde de dolari, potrivit TechCrunch. Firma de cercetare Gartner esti­mează doar piața software-ului pentru bănci la 100 de mi­liarde de dolari, ritmul de creștere fiind de două cifre. Printre clienții Mambu se numără atât „neo­bănci“ precum N26 sau OakNorth, precum și bănci cu istorie, de talia Santander și ABN Amro.

Referindu-se la plusurile și mi­nusurile pe care le-a adus pan­de­mia, Sergiu Oprescu, pre­șe­dintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB), arăta într-un comunicat oficial că „efectul pozitiv cel mai important generat de criza pan­demică“ este „re­pre­zentat de accelerarea digitalizării prin automatizarea și robotizarea proceselor bancare“. Or, acestea vor duce la reducerea costurilor operaționale ale băncilor.

„Dezavantajul pe care îl avem prin comparație cu celelalte state, și anume amprenta relativ modestă a sistemului bancar, exprimată prin nivelul intermedierii financiare de doar 25%, devine brusc avantaj“, a mai spus Oprescu, totodată și președinte executiv al Alpha Bank.

De altfel, și în România, cu mulți ani în urmă, ING Bank a renunțat aproape cu totul la sediile fizice, locul personalului fiind luat de bancomate multifuncționale, platforma web și aplicația de mobil.

Un club select

Printre clienții FintechOS se află și bănci din România precum Banca Transilvania sau OTP Bank. În vara anului trecut, star­t­­upul avea circa 40 de clienți din zona serviciilor financiare, cu active totale de 25 de miliarde de dolari, precum NN, Erste, Vienna Insurance Group sau Orange.

Toate acestea sunt nume importante care, evident, sporesc șansele FintechOS de a intra în clubul select al unicornilor, însă nu garantează acest lucru. Să nu uităm, totuși, că vorbim despre puțin peste 400 de astfel de companii la nivel global. Lor li se alătură alți circa 100 de foști unicorni care fie au fost înglobați într-o corporație, fie s-au lis­tat pe bursă, cum este și cazul recent al UiPath. Nimic nu e sigur chiar și în con­diții de stabilitate, darămite într-o lume în care totul e dat cu susul în jos, proces la care contribuie din plin și FintechOS.

La vârf

În ultimii cinci ani, fintech-ul și-a făcut loc în topul celor mai valoroase zece societăți financiare din lume, după valoarea de piață, realizat de The Economist în toamna trecută.

• Trei și Șase. Ant Group, un „pui“ al conglomeratului chinez Alibaba, și Paypal ocupau locurile trei și șase în acest clasament. Pe atunci, Ant Group era evaluată la circa 300 de miliarde de dolari și se pregătea să facă ofertă pu­blică inițială (IPO). Partidul Comunist Chinez a oprit însă procesul.
• Primii.  Clasamentul era condus de procesatorii de plăți Visa și Mastercard, cu va­lori de piață cumulate de circa 800 de miliarde de dolari. În rest, topul era compus din bănci chineze (ICBC, China Construction Bank) și două ame­ricane (JPMorgan Chase și Bank of America).

Acest articol a apărut în numărul 115 al Revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly