Cât de adevărate sunt informările făcute de Vladimir Putin în legătură cu situația pandemiei de coronavirus din Rusia

Mimi Noel 01/05/2020 | 12:14 Global
Cât de adevărate sunt informările făcute de Vladimir Putin în legătură cu situația pandemiei de coronavirus din Rusia

În timp ce noul coronavirus a pus stă­pâ­nire pe aproape toată planeta, preșe­dintele rus, Vladimir Putin, dispare de pe radarul public și devine ciudat de ab­sent în contextul luptei globale împo­triva pandemiei. Nu și în materie de infodemie (o „pandemie“ a informațiilor false), spun unii comentatori.

În ultimii 20 de ani, rușilor li se tot repetă că nu ar fi supraviețuit fără președintele lor supererou, Vladimir Putin. Cu doar o lună în urmă, fosta cosmonaută sovietică și prima femeie ajunsă în spațiu (1963), devenită ulterior politiciană, Valentina Tereșkova, cerea Dumei de Stat să anu­leze prevederile constituționale care l-ar fi obli­gat pe Putin să renunțe la putere în 2024. Practic, un reset înlesnit constitu­țional care să îi permită să candideze la alegerile prezidențiale din 2024 și să re­ziste la putere până în 2036. Este singurul care poate salva țara de criză, deci are drep­tul legitim să candideze mereu și me­reu, le-a spus Tereșkova parlamentarilor, care în câteva ore votau deja modificările constituționale necesare, remarcă un editorial apărut în publicația britanică The Economist.

Totodată, rușilor li s-a spus în ultimele luni că amenințarea noului coronavirus a fost mult exagerată, inventată de americani pentru a lovi China. Rușii să nu se teamă însă, Rusia este la adăpost. Doar că, de prin aprilie, Moscova și alte câteva orașe au fost închise, iar numărul celor in­fectați cu noul coronavirus crește expo­nențial – la ora închiderii ediției cifrele arătau un număr de 62.773 de cazuri de in­fectare cu coronavirus și 555 de de­cese (vindecați 3.873), la o populație to­tală de 145 de mili­oane de locuitori.

Pe fondul noilor statistici, președintele Putin (67 de ani) a și dispărut din spațiul pu­blic, retras la reședința sa, gest compa­rat de unii comentatori cu dispariția din peisaj a lui Stalin în chiar primele zile ale atacului Germaniei împotriva Uniunii Sovietice din 1941. Poate de teamă că, dacă vina plutește pe undeva, liderul de la Krem­lin ar prefera să nu o contracteze.

Citește și Coronavirusul a ajuns la vârful puterii de la Moscova. Este în pericol Vladimir Putin?

MANEVRĂ

Pentru a fi sigur de asta, Putin a executat în fața camerelor de luat ve­deri o manevră de imagine bine împa­chetată – spre final de martie, a făcut o vi­zită la un spital unde sunt tratați cei bol­navi de COVID-19, purtând un costum de decontaminare și mască. Arăta și el ca un cosmonaut.

Doar că aceste piruete de imagine nu au făcut decât să evidențieze absența ori­cărei empatii și a leadershipului președin­telui rus. A evitat să folosească până acum cuvinte precum „carantină“ și „izolare“, nu a spus nimic de o eventuală stare de ur­gență, temându-se că astfel i-ar fi afec­tată rata de popularitate, deja în declin în ultimele luni. Singura decizie a fost să pre­lun­­gească până la finalul lunii aprilie „zi­lele nelucrătoare“, în formularea oficială preferată de Kremlin.

Nu a pomenit însă nimic nici de vreun plan al guvernului de a sprijini economia. Cei angajați în sectorul public (reprezintă cam 40% din forța activă a Rusiei) vor fi în continuare plătiți, însă privații au fost lăsați cu ochii în soare. Și tot nimic nu a po­menit de existența vreunui plan națio­nal de combatere a pandemiei de COVID-19. Pe 13 aprilie, când într-o singură zi numărul celor infectați a crescut cu 2.558, Putin a anunțat doar că ar putea folosi ar­mata pentru a ține sub control răspân­direa nou­lui virus.

Inevitabil, urmează să fie luate și mă­suri nepopulare. Deocamdată, președin­tele Vladimir Putin a împins responsabilitatea pentru aceste decizii spre guvernatorii săi regionali. Și poate că ar fi fost credibil în manevră dacă în ultimii 20 de ani nu ar fi subminat federalismul, favo­ri­zând cen­tralizarea puterii și privând re­giu­­nile de autonomie politică și de re­surse financiare.

DOUĂ RUSII

Există o excepție notabilă – Moscova, unde primarul Serghei Sobia­nin stă pe unul dintre cele mai mari bu­gete municipale din lume. Sobianin s-a de­tașat drept un lider dur, hotărât în combaterea crizei nu doar în Moscova, ci și în alte regiuni ale țării.

Între timp, președintele Putin pare să ră­mână preocupat în primul rând de pro­pagandă, așa că s-a decis să trimită niște avioane rusești încărcate cu echipamente medicale în SUA și în Italia, pentru a le re­aminti alegătorilor că Rusia este o superputere.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția că, în paralel cu pandemia de COVID-19, spațiul public este măturat de o infodemie, care poate fi la fel de peri­culoasă. Este știut deja că, de ani buni, agenții Kremlinului au plantat ideea că epidemii precum cea de ebola și de alte viroze respiratorii grave, inclusiv cea ac­tuală, au fost opera oamenilor de știință americani (o informație falsă de școală veche, dacă ne amintim de manipularea masivă orches­trată de KGB în anii ’80, privind răspândirea virusului HIV de ame­ricani).

Scopul Moscovei este de a discredita Occidentul și mai ales SUA. Departamentul de Stat american a acuzat recent Rusia că a orchestrat o campanie internațională de răspândire de false informații cu pri­vire la noul virus, inclusiv teorii ale con­s­pirației vizând în principal Statele Unite, potrivit ziarului The New York Times.

Pe de altă parte, criza provocată de COVID-19 i-a oferit o nouă oportunitate de a fi și mai vizibil rivalului lui Putin, Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut lider al opo­ziției ruse. Pastilele video ale acestuia transmise pe canalul YouTube în care vor­­bește despre „trădarea lui Putin față de propriul popor“ adună circa două mili­oane de vizualizări.

Un aliat apropiat al lui Navalnîi, Anastasia Vasilieva, liderul sindicatului Alianța Me­dicilor Independenți din Rusia, a dus propria campanie împotriva deficiențelor sistemului de sănătate. „Serviciul medical din Rusia este la pământ. Nu avem spi­tale, nu avem personal medical, nu avem o industrie medicală. E normal ca guvernul să vrea să ascundă adevărul despre coronavirus“, a spus aceasta, citată de ca­nalul american de televiziune Sky News.

A atras suficient de multă atenție pentru a deveni ținta aparatului de stat opresiv de la Kremlin. Pe 2 aprilie, pe când în­cerca să aprovizioneze cu măști și mănuși un mic spital din afara Moscovei, a fost re­ținută de poliție. Organizația neguverna­mentală Amnesty International a luat po­ziție, comentând cât de „uluitor este faptul că autoritățile din Rusia par să se teamă mai mult de critici de­cât de pandemia cu coronavirus“.

CALCULE

În timp ce problemele economice se adân­cesc, Vladimir Putin (67 de ani) se concen­trează pe prelungirea șederii sale la Kremlin ca lider suprem.

  • Recul. Potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internațional (FMI), produsul intern brut (PIB) al Rusiei se va micșora cu peste 5 procente anul acesta, fapt care a dus la o scă­dere masivă a indicilor bursieri rusești – RTS și MOEX și la o depreciere a rublei (peste 3% la jumătatea lui aprilie).
  • Condiții. Dreptul de a mai candida la pre­zidențiale are nevoie de aprobarea Curții Con­s­tituționale și de un „da“ la referendumul din această lună. Dacă va reuși, Putin ar pu­tea contabiliza 32 de ani în fruntea statului.

Preluare din Bloomberg Businessweek.

FOTO: Getty


Acest articol a apărut în numărul 89 al revistei NewMoney

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.