Cât de adevărate sunt informările făcute de Vladimir Putin în legătură cu situația pandemiei de coronavirus din Rusia
În timp ce noul coronavirus a pus stăpânire pe aproape toată planeta, președintele rus, Vladimir Putin, dispare de pe radarul public și devine ciudat de absent în contextul luptei globale împotriva pandemiei. Nu și în materie de infodemie (o „pandemie“ a informațiilor false), spun unii comentatori.
În ultimii 20 de ani, rușilor li se tot repetă că nu ar fi supraviețuit fără președintele lor supererou, Vladimir Putin. Cu doar o lună în urmă, fosta cosmonaută sovietică și prima femeie ajunsă în spațiu (1963), devenită ulterior politiciană, Valentina Tereșkova, cerea Dumei de Stat să anuleze prevederile constituționale care l-ar fi obligat pe Putin să renunțe la putere în 2024. Practic, un reset înlesnit constituțional care să îi permită să candideze la alegerile prezidențiale din 2024 și să reziste la putere până în 2036. Este singurul care poate salva țara de criză, deci are dreptul legitim să candideze mereu și mereu, le-a spus Tereșkova parlamentarilor, care în câteva ore votau deja modificările constituționale necesare, remarcă un editorial apărut în publicația britanică The Economist.
Totodată, rușilor li s-a spus în ultimele luni că amenințarea noului coronavirus a fost mult exagerată, inventată de americani pentru a lovi China. Rușii să nu se teamă însă, Rusia este la adăpost. Doar că, de prin aprilie, Moscova și alte câteva orașe au fost închise, iar numărul celor infectați cu noul coronavirus crește exponențial – la ora închiderii ediției cifrele arătau un număr de 62.773 de cazuri de infectare cu coronavirus și 555 de decese (vindecați 3.873), la o populație totală de 145 de milioane de locuitori.
Pe fondul noilor statistici, președintele Putin (67 de ani) a și dispărut din spațiul public, retras la reședința sa, gest comparat de unii comentatori cu dispariția din peisaj a lui Stalin în chiar primele zile ale atacului Germaniei împotriva Uniunii Sovietice din 1941. Poate de teamă că, dacă vina plutește pe undeva, liderul de la Kremlin ar prefera să nu o contracteze.
Citește și Coronavirusul a ajuns la vârful puterii de la Moscova. Este în pericol Vladimir Putin?
MANEVRĂ
Pentru a fi sigur de asta, Putin a executat în fața camerelor de luat vederi o manevră de imagine bine împachetată – spre final de martie, a făcut o vizită la un spital unde sunt tratați cei bolnavi de COVID-19, purtând un costum de decontaminare și mască. Arăta și el ca un cosmonaut.
Doar că aceste piruete de imagine nu au făcut decât să evidențieze absența oricărei empatii și a leadershipului președintelui rus. A evitat să folosească până acum cuvinte precum „carantină“ și „izolare“, nu a spus nimic de o eventuală stare de urgență, temându-se că astfel i-ar fi afectată rata de popularitate, deja în declin în ultimele luni. Singura decizie a fost să prelungească până la finalul lunii aprilie „zilele nelucrătoare“, în formularea oficială preferată de Kremlin.
Nu a pomenit însă nimic nici de vreun plan al guvernului de a sprijini economia. Cei angajați în sectorul public (reprezintă cam 40% din forța activă a Rusiei) vor fi în continuare plătiți, însă privații au fost lăsați cu ochii în soare. Și tot nimic nu a pomenit de existența vreunui plan național de combatere a pandemiei de COVID-19. Pe 13 aprilie, când într-o singură zi numărul celor infectați a crescut cu 2.558, Putin a anunțat doar că ar putea folosi armata pentru a ține sub control răspândirea noului virus.
Inevitabil, urmează să fie luate și măsuri nepopulare. Deocamdată, președintele Vladimir Putin a împins responsabilitatea pentru aceste decizii spre guvernatorii săi regionali. Și poate că ar fi fost credibil în manevră dacă în ultimii 20 de ani nu ar fi subminat federalismul, favorizând centralizarea puterii și privând regiunile de autonomie politică și de resurse financiare.
DOUĂ RUSII
Există o excepție notabilă – Moscova, unde primarul Serghei Sobianin stă pe unul dintre cele mai mari bugete municipale din lume. Sobianin s-a detașat drept un lider dur, hotărât în combaterea crizei nu doar în Moscova, ci și în alte regiuni ale țării.
Între timp, președintele Putin pare să rămână preocupat în primul rând de propagandă, așa că s-a decis să trimită niște avioane rusești încărcate cu echipamente medicale în SUA și în Italia, pentru a le reaminti alegătorilor că Rusia este o superputere.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția că, în paralel cu pandemia de COVID-19, spațiul public este măturat de o infodemie, care poate fi la fel de periculoasă. Este știut deja că, de ani buni, agenții Kremlinului au plantat ideea că epidemii precum cea de ebola și de alte viroze respiratorii grave, inclusiv cea actuală, au fost opera oamenilor de știință americani (o informație falsă de școală veche, dacă ne amintim de manipularea masivă orchestrată de KGB în anii ’80, privind răspândirea virusului HIV de americani).
Scopul Moscovei este de a discredita Occidentul și mai ales SUA. Departamentul de Stat american a acuzat recent Rusia că a orchestrat o campanie internațională de răspândire de false informații cu privire la noul virus, inclusiv teorii ale conspirației vizând în principal Statele Unite, potrivit ziarului The New York Times.
Pe de altă parte, criza provocată de COVID-19 i-a oferit o nouă oportunitate de a fi și mai vizibil rivalului lui Putin, Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut lider al opoziției ruse. Pastilele video ale acestuia transmise pe canalul YouTube în care vorbește despre „trădarea lui Putin față de propriul popor“ adună circa două milioane de vizualizări.
Un aliat apropiat al lui Navalnîi, Anastasia Vasilieva, liderul sindicatului Alianța Medicilor Independenți din Rusia, a dus propria campanie împotriva deficiențelor sistemului de sănătate. „Serviciul medical din Rusia este la pământ. Nu avem spitale, nu avem personal medical, nu avem o industrie medicală. E normal ca guvernul să vrea să ascundă adevărul despre coronavirus“, a spus aceasta, citată de canalul american de televiziune Sky News.
A atras suficient de multă atenție pentru a deveni ținta aparatului de stat opresiv de la Kremlin. Pe 2 aprilie, pe când încerca să aprovizioneze cu măști și mănuși un mic spital din afara Moscovei, a fost reținută de poliție. Organizația neguvernamentală Amnesty International a luat poziție, comentând cât de „uluitor este faptul că autoritățile din Rusia par să se teamă mai mult de critici decât de pandemia cu coronavirus“.
CALCULE
În timp ce problemele economice se adâncesc, Vladimir Putin (67 de ani) se concentrează pe prelungirea șederii sale la Kremlin ca lider suprem.
- Recul. Potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internațional (FMI), produsul intern brut (PIB) al Rusiei se va micșora cu peste 5 procente anul acesta, fapt care a dus la o scădere masivă a indicilor bursieri rusești – RTS și MOEX și la o depreciere a rublei (peste 3% la jumătatea lui aprilie).
- Condiții. Dreptul de a mai candida la prezidențiale are nevoie de aprobarea Curții Constituționale și de un „da“ la referendumul din această lună. Dacă va reuși, Putin ar putea contabiliza 32 de ani în fruntea statului.
Preluare din Bloomberg Businessweek.
FOTO: Getty
Acest articol a apărut în numărul 89 al revistei NewMoney
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper