Carnea de porc, la prețuri record anul acesta. Care este cauza?

Sarmalele, cârnații și friptura de Crăciun ar putea fi, în următorii ani, din pui, curcan sau deloc. Pesta porcină africană și lipsa de măsuri eficiente privind circu­lația animalelor populației vor face ca porcul crescut în România să zboare din meniu. Iar prețul va crește pe măsură.

Acest articol a apărut în numărul 77 (4– 17 noiembrie 2019) al revistei NewMoney

De Crăciun, românii vor cumpăra cel mai scump porc din ultimii ani

Pomana porcului va fi mai scumpă la ur­mă­torul Crăciun decât a fost în oricare din ultimii șase ani. Cererea în creștere înregis­trată în China, grav afectată de epidemia de pestă porcină africană, a ridicat și pre­țurile din Europa cu peste o treime în acest an, până la 1,82 dolari pe kilogram, spre sfârșitul lunii octombrie.

În România, creșterea e și mai semnifi­cativă: prețul s-a dublat, în viu, de la 3,50 lei pe kilogram în februarie la 7,50 lei în ultimul weekend din octombrie. Ioan Ladoși, președintele Asociației Producă­torilor de Carne de Porc din România (APCPR), spune că „prețul este extrem de volatil, pentru că și comerțul cu carne de porc este globalizat“. Iar perspectivele sunt sumbre.

Pesta porcină a făcut ravagii

Lumea a pierdut în acest an un sfert din numărul total de porci, din cauza pestei. În China, pierderile ar putea ajunge în câteva luni la 350 de mi­lioane de capete, adică mai mult de ju­mă­tate din populația de porci din această țară. Cum dieta chinezilor se ba­zează pe carnea de porc drept principală sursă de proteine, cererea a explodat. La fel și pre­țurile. „Astăzi, prețul cărnii de porc a ajuns în China la 7 dolari pe kilogram. În trei săptămâni s-a dublat. În viu“, explică Ioan Ladoși. Unul dintre cei mai mari producă­tori de carne de porc ai lumii, China trebuie acum să importe. Europa se numără printre furnizori.

Mari mâncători de carne de porc în pe­ri­oada sărbătorilor de iarnă, românii se pot aștepta ca friptura să aibă în acest an gust de import. „Adevărul este că nu mai există carne de porc în România. Și nu știu ce ar putea să vină din afară, ținând cont de situația Chinei. O să vedem o criză foarte mare a cărnii de porc. Și nu doar la noi“, estimează Larisa Ene, președinta Aso­ciației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin, ea însăși crescătoare de porci.

-Ca mulți alți oameni din industrie, a pier­dut sume uriașe de pe urma epidemiei de pestă porcină africană. Și încă nu și-a revenit. „Am pierdut un an și jumătate de producție. Adică 13.000 de capete neli­vrate. Pe lângă animalele pierdute care tre­buie înlocuite, am fost nevoită să achit dobânzile la creditele antamate la bănci. Un an și jumătate am plătit dobânzi fără să produc nimic, pentru că eu reîncep să produc din noiembrie, iar animalele mele au fost ucise anul trecut în luna august.

Doamna de la bancă a făcut o socoteală, iar din august anul trecut și până în iulie anul acesta a fost vorba de 8 miliarde (de lei vechi, aproximativ 800.000 de lei, n.r.).“

Larisa Ene reproșează autorităților mo­dul în care au gândit schemele de despă­gubire a fermierilor. „Pe liniile directoare ale ajutoarelor de stat nu au fost notificate la Bruxelles pierderile de venit pentru pro­ducția care nu s-a mai făcut după distrugerea animalelor“, spune ea. Ioan Ladoși spune că despăgubirile care se acordă fer­melor afectate se calculează în funcție de numărul de animale.

„Ceea ce înseamnă că nu acoperă decât aproximativ jumătate din pierderile totale suferite de ferme, pentru că nu doar stocurile de animale trebuie distruse, ci și cele de cereale, furaje. Iar asta este doar una dintre pagubele colate­rale pentru care nu există despă­gu­biri“, explică Ladoși.

Nu doar producătorii au probleme, adaugă Ladoși, ci și procesatorii. În cei mai buni ani de producție internă, România abia dacă a acoperit 60-65% din necesarul de consum. În situația de azi, în care marii fermieri evită să-și repopuleze fermele de teama revenirii virusului, procesatorii n-au încotro. Trebuie să importe. „Acum își pro­cură cu mare greutate carne din Uniunea Europeană. Pentru că înghite totul Asia“, explică Ioan Ladoși.

Costuri de producție mai mari

Evident, costurile au crescut și pentru procesatori. Dar ce pot face și ei dacă în urmă cu cinci luni cum­părau carnea de porc cu un euro pe kilogram, iar acum prețul a ajuns la doi euro și jumătate pe kilogram? „Există o limită dea­supra căreia și dumneavoastră, și eu, con­sumatori, nu mai suntem dispuși să plătim“, atrage atenția Ioan Ladoși.

Larisa Ene se așteaptă la prețuri mai mari de săr­bă­tori decât în ultimii ani: „Din ce știu eu, sunt foarte puține ferme populate. Sper să mă-nșel, iar prețul porcului să nu ajungă de sărbători la 15 lei pe kilogram, în viu“.

Pentru unul dintre cei mai mari procesatori din piață, Sorin Minea, președintele grupului Angst România, ideea că prețurile vor crește de sărbători este de-a dreptul exotică. „E o perioadă în care toată lumea încearcă să vândă cât mai mult. Și face reduceri de preț. O creștere de prețuri în pe­ri­oada săr­bătorilor în România nu s-ar pu­tea justifica decât printr-o catastrofă. Doar un inconș­tient ar încerca să impună atunci un preț majorat“, spune Sorin Minea.

Nu știm câți porci sunt în România

Și Sorin Minea acuză autoritățile că nu controlează mai bine mișcarea animalelor, care ajută să supraviețuiască virusul pestei porcine. „Marea problemă a României este că nimeni nu știe câți porci sunt de fapt în țară, că nimeni n-a înregistrat și nu monito­ri­zează efectivele de animale ale populației. Și se plimbă din stânga-n dreapta și invers. Ceea ce nu face decât să contribuie la răs­pândirea pestei porcine și la piața neagră a cărnii.“

Larisa Ene povestește că a trebuit să amâne luni în șir redeschiderea fermei, din cauza unei bătrâne care a făcut rost de șase porci. „Unde am eu ferma, la Berteștii de Jos (Brăila), când s-a ucis, s-a ucis totul pe o rază de 10 kilometri, iar oamenii nu au mai repopulat. Dar în august a fost des­co­perită o bătrână care avea șase porci aduși de la Medgidia. Cum i-a adus, nu știu!“, se plânge Larisa Ene.

Ea acuză au­toritățile că nu-și fac bine treaba de prevenire și control. „Ca să vă dați seama cât de gravă este situația! O fermă care livrează lunar 1.000-2.000 de purcei se blochează din cauza celor șase porci de­ținuți de o bă­­trână! Șase porci nu mai sunt de sub­zistență! Nimeni nu mă­nâncă șase porci o dată! E clar că îi vinde, nu?“

Ce ar trebui să facă Autoritatea Națio­nală Sanitară Veterinară și pentru Sigu­ranța Alimentelor (ANSVSA)?

„Controale legale ca la carte, iar Ministerul Agriculturii ar trebui să intervină, dar nu printr-o măsură drastică, prin care să nu mai per­mită popularea gospodăriilor țărănești cu porci, căci oamenii nu ar face decât să-și ascundă animalele… Ar trebui să acorde vouchere, să le dea oamenilor carne de Crăciun, niște măsuri concrete, ca să îi convină să nu mai crească, iar fermele să fie protejate“, spune proprietara de fermă.

Ce se va întâmpla dacă situația va escalada, iar carnea se va scumpi masiv la sfâr­șitul anului? „O astfel de situație ar determina o repopulare masivă, din ianuarie, a gospodăriilor țărănești. Și o explozie, pro­babil în mai-iunie, a pestei porcine“, esti­mează dur Larisa Ene.

Și, conchide Ioan Ladoși, asta înseamnă că: „Ne vom orienta către altceva – carnea de pasăre, mai ales pui sau curcan. Cine își va permite își va face și sarmale din carne de porc“.

Scade producția, cresc importurile

Autoritățile se laudă că în magazine e „porc românesc“, crescătorii știu că pot acoperi cel mult 40% din cerere.

• Producția. În august 2019, pro­ducția de carcasă de porc din România a scăzut la 30.874 de tone (de la 38.828 de tone, cât era în august 2018), indică Institutul Național de Statistică (INS). Producția din august 2019 a fost obținută prin sacrificarea a 359.000 de porci, față de 461.000 în august 2018.
• Importurile. Potrivit Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), în 2018, importurile au crescut la 320.000 de tone de carne de porc, față de 260.000 de tone în 2017.
• Furnizori. Principalii furnizori de carne de porc ai României sunt Spania, Germania și Polonia, arată APCPR.