Care sunt schemele care l-au făcut milionar pe Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Donald Trump
La mai puțin de un an după ce Rudy Giuliani, fostul primar al New Yorkului, ținea prima pagină în presa românească după o scrisoare adresată direct președintelui României, Bloomberg Businessweek a intrat în culisele afacerilor internaționale de consultanță ale celui care este și avocatul personal al lui Donald Trump.
Acest articol a apărut în numărul 65 (13 – 26 mai 2019) al revistei NewMoney
În noiembrie 2017, când Rudy Giuliani mergea în orașul ucrainean Harkov (situat la o oră distanță de frontiera cu Rusia) pentru o întâlnire de business cu primarul Hennadiy Kernes, o scenă inedită îl aștepta. Într-o colivie mare din anticameră, l-a întâmpinat cu un „Privet!“ („Salut!“, în rusă) chiar animalul de companie al primarului, papagalul Johnny. În aceeași anticameră se afla și un grup pestriț de vizitatori. Așteptau tăcuți să intre în biroul primarului Kernes, cel care de nouă ani conduce al doilea oraș ca mărime al țării.
AVOCAT ȘI CONSULTANT. Giuliani era în Ucraina pentru a doua oară în mai puțin de un an, în calitate de consilier al lui Kernes pe probleme de securitate. Simultan, Giuliani era și încă este consilier pe probleme de securitate cibernetică al președintelui ame-rican, Donald Trump, motiv pentru care o televiziune ucraineană a marcat chiar așa momentul – „Vizita unui consilier al lui Trump“. În ambele vizite, Giuliani s-a întâlnit și cu președintele ucrainean în exercițiu, Petro Poroșenko.
Citiți și: Cum face bani Rudolph Giuliani de pe urma instabilității politice din mai multe țări
Primarul Kernes (59 de ani) se află în scaun cu rotile din aprilie 2014. În timp ce făcea jogging undeva la marginea orașului, un necunoscut l-a împușcat. Înainte de tentativa de asasinat, primarul fusese foarte activ pe contul său de Instagram, unde își expunea opulența – vacanțe scumpe, ceasuri și chiar poze de la o întâlnire cu liderul cecen, Ramzan Ahmatovici Kadîrov, un aliat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. În 2017, Kadîrov a fost sancționat de SUA pentru omor, tortură și alte abuzuri în privința drepturilor omului. Kernes este foarte apropiat și de fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, forțat de Maidan-ul de la Kiev din 2014 să se refugieze în Rusia.
Kernes a explicat rapid colaborarea cu Giuliani – vrea să folosească vasta experiență a fostului primar al New Yorkului. Giuliani l-a sfătuit, de exemplu, să înființeze un serviciu de urgență similar cu 911. „Giuliani s-a întâlnit și cu președintele Poroșenko, care și-a oferit sprijinul pentru a duce la bun sfârșit ideea“, mărturisește Kernes. Cum a ajuns însă un politician ca Giuliani să fie consilierul unui primar din estul Ucrainei? Kernes nu l-a plătit pe Giuliani, în schimb există un contract de un an a cărui valoare nu este publică și care a fost finanțat în mare parte de afaceristul ucraineano-rus Pavel Fuks.
În 2015, Fuks a revenit în Ucraina după 20 de ani petrecuți la Moscova, unde a făcut avere din afaceri imobiliare și din banking. La mijlocul anilor 2000, același Fuks a avut discuții cu actualul președinte al SUA în vederea construirii unui Trump Tower la Moscova, însă nu au căzut de acord. În vârstă de 47 de ani, Fuks locuiește în Kiev, păzit fiind de bodyguarzi, ca și Kernes. Spune că l-a angajat pe Giuliani pentru a da ceva înapoi orașului său natal. „Firma lui Giuliani oferă servicii de lobby, iar atuul său este pe chestiuni de securitate. Este o vedetă“, adaugă el.
Colaborarea din Ucraina este doar o mică bucată din businessul de consultanță global pe care Giuliani l-a continuat în paralel cu cea de susținător al lui Trump în campania electorală a republicanului. Au urmat activitatea de consilier al acestuia, dar și cea de avocat personal în ancheta derulată de procurorul special, Robert Mueller, cu privire la amestecul Rusiei în alegerile din 2016.
După verdictul procurorului general, William Barr, potrivit căruia nu există dovezi că Trump ar fi avut vreo înțelegere cu puterea de la Kremlin, Giuliani și-a mai trecut în dreptul numelui o victorie care atârnă greu în portofoliul lui de consultant global.
Cunoscut și apreciat pentru modul în care a luat măsuri ca procuror împotriva Mafiei newyorkeze, dar și pentru felul în care a gestionat New Yorkul după tragedia de la 11 septembrie 2001, Giuliani caută activ clienți precum Kernes, cărora le dă consultanță pe probleme de securitate. A făcut milioane de dolari – 9,5 în 2017 și 5 în 2018, potrivit informațiilor apărute în contextul divorțului de a treia sa soție, Judith Nathan.
CONFLICT DE INTERESE SAU NU? În vârstă de 74 de ani, Giuliani preferă să fie în continuare în lumina reflectoarelor, întrucât „ceea ce face este extrem de incitant“, spune el. Pe lângă jobul din Ucraina, în ultimii doi ani a ținut prelegeri și a oferit consultanță în țări precum Armenia, Bahrain, Brazilia, Columbia, Turcia și Uruguay.
În contextul mandatului neobișnuit al lui Donald Trump la Casa Albă, rolul lui Giuliani este și mai ieșit din comun. Contractele sale din străinătate i-au determinat pe șapte senatori democrați să ceară Ministerului Justiției, în septembrie 2018, o verificare dacă este necesar ca fostul primar să-și dezvăluie activitățile care intră sub incidența Legii Înregistrării Agenților Străini (FARA). Acest act normativ obligă înregistrarea persoanelor fizice sau a organizațiilor care lucrează ca agenți ai unor interese străine „într-un spațiu politic sau cvasipolitic“.
„Ca avocat personal al președintelui Trump, domnul Giuliani comunică în privat cu președintele și cu stafful acestuia în mod regulat“, au scris senatorii către Ministerul Justiției. „Fără o analiză suplimentară, este imposibil să știm dacă domnul Giuliani face lobby la guvernul american pentru clienții săi străini.“
Giuliani a negat tot timpul că ar face asta, spunând că cea mai mare parte a muncii lui este de consultanță pentru diverse țări ale lumii. Cel mai adesea, contractele presupun livrarea de planuri de securitate menite să amelioreze rata criminalității, consilierea pe chestiuni de terorism sau legat de infrastructura critică. În Ucraina, a consiliat doar pe chestiuni de securitate, nicidecum nu a promovat interesele lui Kernes în SUA, a spus Giuliani.
Nu există niciun conflict de interese între a colabora atât de strâns cu Administrația Trump și a lucra cu clienți străini, susține Giuliani: „Nu îi cer președintelui niciun favor pentru ei și nici nu îi reprezint pe acești clienți în fața guvernului american. Nu fac trafic de influență, pentru că nu am de ce. Fac o groază de bani ca avocat și consultant pe chestiuni de securitate“.
Totuși, chestiunea unui conflict de interese plutește în aer, dat fiind că fostul edil promovează idei care rezonează cu politica externă a Administrației Trump. „Pentru a avea pace și stabilitate în Orientul Mijlociu, este nevoie de o schimbare majoră a dictaturii teocratice din Iran. Aceasta trebuie să ia sfârșit repede“, afirma Giuliani la Varșovia, în fața a sute de oameni care fluturau steaguri iraniene, la o acțiune a Consiliului Național de Rezistență pentru Iran (NCRI, cu sediul la Paris), susținut de Organizaţia Mujahedinii Poporului din Iran (Mujahedin-e Khalq, MEK).
Giuliani spune că încă din 2008 colaborează cu MEK, grupare pe care, la acel moment, Ministerul de Externe al Statelor Unite a încadrat-o ca fiind teroristă (în 2012, a scos-o din această categorie).
De-a lungul timpului, MEK a colaborat cu mai mulți politicieni americani recunoscuți, inclusiv cu actualul consilier prezidențial pentru siguranță națională, John Bolton. Susținerea pe care Giuliani o oferă este la vedere. În ianuarie 2017, alături de mai mulți foști înalți oficiali americani, a semnat o scrisoare în care îi solicita președintelui Trump să deschidă dialogul cu NCRI.
„Este destul de inadecvat ca Giuliani să continue să se asocieze în mod public cu MEK“, crede Suzanne Maloney, expert în Iran în cadrul Brookings Institution, motivând că organizația rămâne controversată. În plus, retorica lui antiiraniană nu l-a împiedicat să lucreze pentru Reza Zarrab, acuzat că ar fi orchestrat o spălare de bani de un miliard de dolari pentru a ajuta Iranul să evite sancțiunile impuse de SUA.
NEGOCIATOR. Dan Pickard, partener la firma de avocatură Wiley Rein LLP din Washington și specialist în FARA, nu a dorit să se refere în mod specific la cazul Giuliani. Totuși, Dan Pickard este de părere că, dacă cineva este plătit de un grup politic străin pentru a susține un discurs în Statele Unite care poate influența anumite politici, ar trebui etichetat agent străin.
Giuliani spune că nu este plătit de MEK direct, ci de o organizație americană de disidenți iranieni. „Este Organizația Comunităților Iraniano-Americane, care este aliată cu MEK?“, a întrebat reporterul Bloomberg Businessweek. „Nu-mi amintesc numele exact. Dar nu este nicio diferență dacă lucrezi pentru un grup israeliano-american care are opinii puternice față de Israel“, susține el, încercând o comparație.
În februarie 2017, Rudy Giuliani a mers în Turcia, unde s-a întâlnit cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, sperând să-l poată ajuta pe turco-iranianul Reza Zarrab, arestat în SUA sub acuzația că a spălat bani în favoarea Iranului printr-o suveică de companii proprii. Giuliani admite că a încercat să negocieze o înțelegere pentru Zarrab, care a pledat vinovat și a devenit martor într-un dosar federal care îl viza pe un bancher.
Pe unii i-a șocat implicarea lui Giuliani în acest caz. „Văd o ruptură între vechiul Rudy și actualul Rudy, sunt uimit de faptul că a fost angajat să fie o punte de legătură între președintele Trump și omologul său turc în încercarea de a rezolva într-un fel acest caz“, spune judecătorul Richard Berman, care a lucrat și el la acest dosar.
În mod obișnuit, avocații sunt exceptați de la cererea de a se înregistra în categoria agent străin, dar s-ar putea ca în cazul de față excepția să nu se aplice, crede Ben Freeman, specialist în operațiuni de intervenție al Centrului pentru Politici Internaționale de la Washington. Destul de iritat, Giuliani susține că nu reprezintă guvernul turc, „ci un singur om care se află în detenție și că încearcă să obțină un schimb de prizonieri cu guvernul turc“.
Giuliani s-a promovat la nivel internațional drept un superșerif al New Yorkului care a redus dramatic rata infracțiunilor în metropola americană, folosind strategia „ferestrelor sparte“. A fost, totuși, criticat puternic pentru brutalitatea cu care a acționat poliția newyorkeză, în special împotriva afro-americanilor. Aceste critici s-au risipit rapid când a ținut un discurs dintre ruinele Turnurilor Gemene încă fumegânde. A fost apreciat atunci de o lume întreagă pentru curajul și sângele rece de care a dat dovadă în acele momente.
SFATURI COSTISITOARE. De altfel, imediat după ce și-a încheiat mandatul de primar, a căutat să capitalizeze cât mai rapid această faimă. La începutul lui 2001, pe când Giuliani era în plin divorț de a doua sa soție, Donna Hanover, avocatul lui spunea că toată averea pe numele acestuia era de 7.000 de dolari.
A pus bazele mai multor firme – Giuliani Partners LLC (o firmă de consultanță pentru guverne și companii), Giuliani Security & Safety LLC (consultanță pe legislație și securitate) și Giuliani Capital Advisors LLC, o bancă de investiții vândută în 2007 către Macquarie Group Ltd. În câțiva ani, Giuliani a făcut o avere de câteva milioane de dolari. În 2002, Mexico City scotea din bugetul său 4,3 milioane de dolari pentru a afla de la Giuliani cum poți lupta cât mai eficient cu criminalitatea.
În 2004, fostul edil a ajuns pentru prima oară în Ucraina. Apoi a mers în Rusia, unde s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov (nu se știe dacă și-a plătit singur deplasarea). A mai făcut un circuit de conferințe, comisionul perceput fiind între 100.000 și 200.000 de dolari per prelegere. Când în 2007 și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din partea republicanilor, avea venituri de 11 milioane de dolari doar din comisioanele primite pentru discursurile ținute în ultimul an și jumătate, potrivit datelor federale.
De când și-a încheiat mandatul de primar, a susținut peste 1.000 de discursuri în 80 de țări, spune el. I-a convins pe clienții din toată lumea, de la primari la președinți, că ceea ce a funcționat în New York funcționează oriunde. În Brazilia, a încheiat în februarie anul trecut un contract de 1,6 milioane de dolari pe firma Giuliani Security & Safety, pentru a îmbunătăți securitatea la frontiere. Contractul este acum obiectul unei anchete pornite de o echipă de procurori brazilieni. Activitatea de consultanță i-a înlesnit lui Giuliani accesul la o rețea globală de politicieni care l-au curtat mai ales de când Donald Trump a ajuns președintele Statelor Unite.
O PRIETENIE RENTABILĂ. Cu stilul de viață pe care Giuliani îl are acum, clienții străini i-ar putea fi mai necesari ca niciodată. Când a început să lucreze ca avocat personal al lui Trump, în aprilie anul trecut, a fost de acord să o facă pro bono. A renunțat la poziția de președinte pe care o avea în cadrul firmei de avocatură Greenberg Traurig LLP, de unde avea venituri anuale între 4 și 6 milioane de dolari.
Nivelul de trai al lui Giuliani este acum foarte ridicat. În ultimele cinci luni, fostul primar al New Yorkului a cheltuit 12.000 de dolari pe țigări și 7.000 de dolari pe stilouri. Cheltuielile lunare pentru el și pentru fosta soție au ajuns la aproape jumătate de milion de dolari.
Giuliani se știe cu Trump din anii ’80. Fostul om de afaceri, acum președintele SUA, l-a sprijinit în mai multe campanii politice. În 2016, fostul edil i-a întors acel sprijin și s-a distins drept unul dintre cei mai fervenți susținători ai lui Trump. Relația este atât de puternică, încât Andrew, fiul lui Giuliani, care acum lucrează la Casa Albă, îl consideră „unchi“ pe Trump.
Mulți au crezut că și Giuliani va primi un job de vis în Administrația Trump. Spune că a refuzat pentru că banii ar fi fost mai puțini. În realitate, ar fi fost complicat să-și justifice activitatea de consultanță externă în cazul unei numiri într-o înaltă funcție.
Totuși, din poziția de consultant global din care uneori părea că joacă rolul unui oficial din Administrația americană, Giuliani a reușit să dea dureri de cap Ministerului de Externe. La sfârșitul lunii august 2018, îi trimitea o scrisoare președintelui României, Klaus Iohannis, în care atrăgea atenția asupra faptului că în România lupta împotriva corupției a mers prea departe. La scurt timp, a recunoscut că a fost plătit. Cererea și banii pentru a o scrie au venit de la Louis Freeh, fost director al FBI. Freeh îl reprezintă pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu, un român cu cetățenie americană și cu afaceri imobiliare care în 2016 a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare. Scrisoarea lui Giuliani nu amintea numele lui Popoviciu, dar în 2017 Freeh a făcut o declarație în care atrăgea atenția că verdictul instanțelor române „nu era fundamentat nici pe fapte, nici pe lege“.
„Am fost plătit de Louis Freeh, nu de altcineva. Totul a fost adresat autorităților din România, nu celor americane, am acționat ca orice subcontractor“, se apără Giuliani. S-a gândit oare însă că mesajul lui ar putea fi perceput ca venind de la Casa Albă, dat fiind faptul că este și avocatul personal al lui Trump? „Nu sunt consilier prezidențial la Casa Albă“, subliniază Giuliani. Ministerul american de Externe a ținut să se distanțeze oficial de acțiunea fostului edil newyorkez. Iar ambasada SUA din București a publicat o luare de poziție în care preciza că nu comentează opiniile sau concluziile unui cetățean american și și-a reafirmat sprijinul pentru lupta României împotriva corupției. Freeh a refuzat să comenteze.
„FAC BUSINESS ONEST“. Revenind la relația lui Giuliani cu Ucraina, e veche deja de zece ani. În 2008, îl consilia pe Vitali Klitschko, fostul campion mondial la box, care a intrat în cursa pentru primăria Kievului (a devenit primar la a treia încercare, în 2014). În 2017, era plătit de un alt ucrainean faimos, miliardarul Victor Pinchuk, pentru a ține o conferință la Kiev, spre disperarea rivalului acestuia, Fuks, care credea că are exclusivitate cu fostul primar al New Yorkului.
Ca de fiecare dată, Giuliani susține că toate discursurile sale nu au nicio legătură cu președintele Trump și nici cu politica externă a SUA. Cum nu au nici întâlnirile pe care le face în contextul acestor conferințe cu înalți oficiali, precum procurori, miniștri, premieri ori chiar președinți de stat. Întâmplător sau nu, câteva luni mai târziu, Fuks mergea la Washington pentru a participa la câteva evenimente, iar după alte câteva luni, semna contractul prin care Giuliani urma să-i acorde consultanță lui Kernes.
Cu toate acestea, Giuliani susține categoric că nu face lobby. Explică faptul că Fuks și Kernes i-au cerut ajutorul pentru a gestiona chestiunea presupușilor ruși invadatori din zona de est a țării.
În plus, Kernes este un om bogat. Înainte să devină primar, în 2010, era președinte al consiliului de administrație al rafinăriei locale și, de opt ani, era membru al consiliului local. În cea mai recentă declarație de avere, avea două milioane de dolari cash, deținea acțiuni la un distribuitor de energie și la o bancă locală, plus aproape 700.000 de dolari dividende primite de la o firmă de asset management.
Potrivit indicelui Transparency International, Ucraina se numără printre cele mai corupte țări din Europa, după Rusia, realitate care nu-l împiedică, iată, pe Giuliani să accepte clienți din această țară. „Fac business onest. Fac același lucru pe care îl făceam acum cinci ani. Nu s-a schimbat nimic, chiar dacă acum îl reprezint și pe președinte“, se apără Giuliani.
Indiferent ce va alege să facă – va continua ca avocat personal al președintelui Trump sau va reveni la consultanță, Giuliani este sigur că businessul va merge. „Aveam clienți înainte să îl reprezint pe președinte și o să am și după“, spune el. „Ba chiar voi face mai multe afaceri, pentru că voi avea mai mult timp pentru ele“, declară fostul edil newyorkez.
Dilema
Face sau nu avocatul lui Trump, Rudy Giuliani, lobby pe lângă oficiali guvernamentali americani în numele clienților săi internaționali cărora le vinde consultanță?
80 DE ȚĂRI. De când și-a încheiat mandatul de primar, Giuliani a susținut peste 1.000 de discursuri în 80 de state, iar consultanță a oferit în țări precum Ucraina, Armenia, Bahrain, Brazilia, Columbia, Turcia și Uruguay.
Cariera. Politician, avocat, om de afaceri și public speaker, a fost al 107-lea primar al New Yorkului (1994-2001). A intrat în politică în Partidul Democrat, apoi, în anii ’70, a preferat să fie independent, pentru ca din anii ’80 să intre în tabăra republicană. Între 1981 și 1983, a fost procuror general al SUA. Din aprilie 2018, este avocatul personal al președintelui Trump.
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Stephanie Baker, adaptare de Mimi Noel
Cu contribuția lui Daryna Krasnolutska, Ezra Fieser, Luiza Ferraz, Erik Larson și Andrew Martin
FOTO: Guliver / Getty Images