Care sunt primele efecte resimțite de băncile locale în primele șase luni, în contextul pandemiei COVID-19

Bilanțurile băncilor din primul semestru al anului arată o deteriorare a pro­fi­tabilității și o creștere a costului riscului. Alte vulnerabilități se ascund în struc­tura sistemului bancar sau au fost temporar mascate de măsurile luate de autorități pentru a combate efectele ne­gative ale crizei generate de pandemie.

Primele rezultate publicate de băncile de la nivel local indică o scădere a profita­bil­i­tății acestora în contextul pandemiei. Banca Transilvania, liderul sistemului bancar din România din punctul de vedere al acti­velor, a raportat în semestrul întâi din 2020 un profit net de 126,5 mili­oane de euro, în scădere cu 28% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Banca a amânat ratele la credite pentru 41.000 de clienți persoane fizice și com­panii, iar până la finalul lunii iunie a aprobat prin programul IMM Invest aproximativ 4.000 de credite IMM, susți­nând companii care asigură peste 60.000 de locuri de muncă. „Traversăm momente fără precedent și provocatoare pentru oameni și business, însă BT este bine pre­­gătită să susțină par­tenerii săi și să iasă împreună din această criză mai pu­ter­nici“, a precizat Ömer Tetik, director ge­neral al Băncii Transilvania.

Deși băncile nu se așteaptă ca rata cre­di­telor neperformante să crească în pe­ri­oada imediat următoare, creșterea cos­turilor aferente acoperirii riscului se re­gă­sește deja în bilanțurile lor. În primele șase luni din 2020, soldul provizioa­nelor constituite de BT a crescut cu 16,5%, până la 614,5 mili­oane de euro, comparativ cu soldul de la fina­lul anului 2019.

Economii

Sucursala locală a grupului olandez ING a realizat în primul semestru din 2020 un profit net de 66,6 milioane de euro, cu 17% sub nivelul raportat în aceeași perioadă din 2019. Pe de altă parte, portofoliul de credite a crescut cu 2%, la 5,8 mi­liarde de euro, pe fondul accelerării componentei de retail, care deține o pondere de peste 60% în portofoliul ING. Un avans semnificativ s-a consemnat și în portofoliul de depozite, care a înregistrat o creș­tere de 24%, la 8,5 miliarde de euro. Peste 36% din clienții de retail ai ING dețin în acest moment un cont de economii.

„Eforturile noastre s-au concentrat asupra procesării a peste 32.000 de solicitări de amânare a plății ratelor la credite, iar rata de aprobare a fost de 95%“, a declarat Mihaela Bîtu, chief executive officer (CEO) al ING Bank România. Banca a fost nevoită să majoreze și provizioanele, costurile cu acestea înregistrând o creștere de 94% în prima jumătate a lui 2020.

UniCredit, al cincilea mare jucător din sistemul bancar local, a raportat un profit net de 62 de milioane de euro în primul semestru din acest an, în scădere cu 18% față de nivelul din 2019.

Austriecii de la Raiffeisen Bank au raportat pe piața locală un profit de 58,3 mili­oane de euro, în scădere cu 27% față de câștigurile din aceeași perioadă din 2019, însă veniturile și creditarea au fost pe plus. Raiffei­sen Bank a constituit, la fel ca majo­ritatea băncilor în această perioadă, pro­vi­zioane suplimentare pentru a preîntâm­pina eventuale dificultăți ale clienților.

„Ritmul de creștere al creditelor nete (4% an pe an) a fost un factor important în menținerea veniturilor băncii pe un trend ascendent. Merită să menționăm faptul că depozitele și lichiditățile clienților în conturi curente au crescut mult în prima parte a acestui an, astfel că putem vorbi de o ma­jorare de 15%, an la an“, a declarat Steven van Groningen, președintele și CEO-ul băncii austriece. Activitatea de creditare a crescut în primele șase luni, soldul credite­lor majorându-se cu 4% față de iunie 2019, la 28,5 miliarde de lei.

Și profitabilitatea băncilor mai mici a avut de suferit. Profi­tul Libra Internet Bank, din grupul american de investiții New Century Holdings, s-a înjumătățit la 5,3 mili­oane de euro în primul semestru.

Profitabilitate

Deși în scădere, profi­ta­bilitatea băncilor din România a rămas ridicată în 2020, dar s-a menținut polari­zată în funcție de dimensiunea acestora. Mediul economic caracterizat de dobânzi foarte mici a permis instituțiilor de credit de la nivel local să câștige din marja de do­bândă, care a rămas ridicată, cu precă­dere pentru segmentul de retail. Eficiența operațională plasează sectorul bancar ro­mânesc într-un interval cu risc me­diu, pe fondul unui grad redus de inter­mediere financiară. Băncile de talie mică și medie sunt mai slab poziționate din această per­spectivă, provocările lor putând contribui la continuarea procesului de consolidare.

„Degradarea accelerată a condițiilor ma­croeconomice și potențiala scădere a cre­di­tării cauzate de pandemia de COVID-19 mo­di­fică semnificativ perspectivele pri­vind evoluția pe termen scurt a profitabili­tății, prin reducerea veniturilor operațio­nale și creșterea costului riscului“, se arată în cel mai recent raport asupra stabilității financiare publicat de Banca Națională a Româ­niei (BNR).

Efectele introducerii taxei pe active în cursul anului trecut s-au concretizat într-o diminuare moderată a profitului la sfârșitul lui 2019. Pe de altă parte, eliminarea acesteia contribuie la ameliorarea capacității băn­cilor de a face față provocărilor actuale.

Deteriorare

În luna martie 2020, valorile principalilor indicatori de profitabilitate, rentabilitatea activelor (ROA) și renta­bilitatea financiară (ROE) s-au diminuat față de perioada similară a anului anterior cu 0,3 puncte procentuale, respectiv cu 2,8 puncte procentuale. „Deteriorarea profita­bi­lității sectorului bancar poate avea reverberații pe termen mediu, similare peri­oadei care a urmat crizei financiare globale din anul 2008, dar amploarea acestora este dificil de surprins, datorită incertitudinilor“, avertizează specialiștii băncii centrale.

Sectorul bancar românesc a consemnat la finalul anului 2019 un profit net de 1,3 mili­arde de euro. Valorile ROA (1,4%) și ROE (12,3%) s-au menținut ridicate, dar mediile multianuale ale acestora (0,5%, respectiv 4,8%) plasează sectorul bancar național pe a șaptea, respectiv pe a unsprezecea pozi­ție între statele Uniunii Europene.

O altă sursă de vulnerabilitate, în special ca urmare a crizei, o reprezintă structura profitului sectorului bancar. Contribuția băncilor mari la rezultatul financiar pozitiv din 2019 a depășit cota lor de piață. Profiturile înregistrate de cele mai mari bănci din sistem au însumat 87,6%, în vreme ce cota lor de piață a fost de 76,7%. Ponderea activelor băncilor cu pierderi în activul net a fost de 2,6%. În Ungaria, cota de piață a băncilor cu pierderi (iunie 2019) era ne­gli­jabilă, iar în cele din Cehia și Bulgaria înre­gistra valori reduse (0,2%, respectiv 0,4%, decembrie 2018). În Polonia, cota de piață a băncilor cu pierderi era de 7,6% în iunie 2019.

Marketing

Tendința este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât BNR a constatat exis­tența unei corelații puternice (de peste 70%) între creșterea cheltuielilor de marketing și cea a creditelor neguvernamentale. Iar aici, bugetele băncilor mari le lasă mult în spate pe cele ale instituțiilor mici.

Cheltuielile alocate promovării produselor și serviciilor bancare și consolidării brandului propriu au cunoscut o creștere în ul­timii ani, mai pregnantă în 2018, iar valoa­rea anuală bugetată pentru cheltuielile de promovare s-a cifrat la circa 300 de mili­oane de lei în 2019, la nivelul a 16 bănci ches­tionate de banca centrală.

Perspective

Capacitatea sectorului bancar de a genera profit a fost pu­ternic afectată de pande­mie. Băncile se așteaptă la o redu­cere a veniturilor operațio­nale (atât din dobânzi, cât și din tranzacții), dar și la o creștere a costului riscului.

• Creditare. Măsurile de distanțare socială au dus la scăderea activității comer­ciale a instituțiilor de credit. Rolul canalelor digitale a fost puternic accentuat. Acest lucru poate duce la o intensificare a procesului de digitalizare a sectorului, însă poate genera și vulnerabilități din perspectiva riscului operațio­nal (nevoia creșterii capabili­tăților IT, provocări generate de atacuri cibernetice sau de rețelele nesecurizate pe care lucrează angajații de acasă etc.).
• NPL. Creditele neperformante (non-performing loans – NPL) nu sunt aștep­tate să crească pe durata moratoriu­lui, însă ar putea crește ulterior. Riscul de credit poate fi important, având în vedere că expunerea sectorului bancar față de sectoarele eco­no­mice cele mai vulnerabile la acest șoc reprezintă 24% (aprilie 2020), iar dacă sunt luate în considerare și cele care vor resimți efectele ne­gative la un nivel mediu, expunerea crește până la circa 75%, potrivit celor mai recente estimări făcute de specialiștii Băncii Naționale a României.

Acest articol a apărut în numărul 97 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper