Care este legătura dintre cel de al patrulea val al pandemiei COVID-19 și decizia Băncii Naționale de a crește dobânda-cheie de politică monetară

Alexandra Pele 28/10/2021 | 10:18 Financiar
Care este legătura dintre cel de al patrulea val al pandemiei COVID-19 și decizia Băncii Naționale de a crește dobânda-cheie de politică monetară

După un 2021 în care s-au marcat reveniri spectaculoase, viitorul arată tot mai incert, cifrele din economia reală reflectând tot mai multe focuri ce ard deo­camdată mocnit, dar care riscă să facă scrum perspectivele de creștere din anii următori.

Noul val al pandemiei și blocajele de pe lan­țurile globale de aprovizionare se re­simt tot mai acut. Producția industrială din Zona Euro, bloc din care fac parte cei mai importanți parteneri comerciali ai României, a scăzut în august, declinul de 1,6% reflectând în principal problemele sec­torului auto, cu precădere criza semiconductorilor. Industria locală auto a înre­gistrat o contracție puternică în septembrie, când pe porțile celor două fabrici de mașini au ieșit circa 29.000 de autotu­risme, aproape jumătate din producția din aceeași lună a anului anterior, reiese din datele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Peste blocajele care încurcă producția și noile restricții de natură să afecteze ser­viciile se suprapun și riscurile legate de capacitatea multor companii de a ră­mâne „viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deo­sebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime“, notează cu îngrijorare specialiștii Băncii Naționale a Româ­niei (BNR). O prelungire a problemelor actuale ar putea conduce la restruc­turări sau falimente de companii. Iar asta nu e tot.

Dobânzile

După trei ani și jumătate în care deciziile BNR au vizat fie menținerea ratelor de dobândă, fie scăderea acestora (odată cu instalarea pandemiei), presiunile exercitate de inflație, precum și acțiunile ce­lorlalte bănci centrale din regiune au forțat o „întărire“ a politicii monetare.

La începutul lunii octombrie, Banca Na­ți­o­nală a majorat dobânda-cheie de poli­tică monetară la 1,5% pe an. Printre motivele in­vocate de oficialii băncii centrale se nu­mără creșterea inflației mult peste in­terva­lul țintit de BNR, incertitudinile po­litice care pot să întârzie consolidarea fiscală preconi­zată, presiunile de depreciere a leului, valul patru al pandemiei de COVID-19 și acțiunile recente ale unor bănci centrale din regiune.

Câteva zile mai târziu, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat un avans al indicelui prețurilor de consum de 0,8% în septembrie față de luna anterioară, astfel încât rata anuală a inflației a urcat la 6,3%. Procentul i-a luat prin surprindere pe eco­no­miști, determinându-i să-și ajusteze prog­nozele. „Rata inflației din luna septembrie a furnizat o surpriză majoră și a crescut la 6,3% în termeni anuali față de estimarea noastră de 5,9% și mediana sondajului Bloom­berg de 5,8%“, a notat Ciprian Das­călu, econo­mist-șef al BCR. El consideră că o nouă creștere de 25 de puncte de bază a dobânzii BNR este „aproape o certitudine“, fiind plauzibilă chiar o majorare de jumă­tate de punct procentual la ședința din no­iembrie.

Creșterea dobânzii-cheie de politică mo­netară pentru a ține sub control avansul inflației este, în general, o veste proastă pentru economie. Cum această dobândă utilizată în relația dintre BNR și băncile comerciale „dă tonul“ dobânzilor pe care in­sti­tuțiile de credit le practică în relația cu clienții, orice întărire induce o „scumpire“ a banilor. Aceasta poate genera o scădere a apetitului pentru credit sau chiar probleme în rambursarea împrumuturilor în derulare.

Creșterea accelerată a prețurilor și riscul ca aceasta să antreneze o reacție „în forță“ a Băncii Naționale generează temeri cu privire la impactul pe care întărirea condițiilor monetare îl va avea asupra creșterii economice încă solide a României, majoritatea prognozelor indicând un avans de peste 7% a produsului intern brut (PIB) în acest an.

Spirala salarii-prețuri

Din minuta ședinței de politică monetară de la începutul lunii octombrie reiese că oficialii BNR au în vedere acest risc și se uită cu mare aten­ție la factorii care au provocat creșterea inflației pentru a determina în ce măsură o strângere a curelei ar avea efectele scontate. Pentru că nu orice mărire de preț poate fi contrabalansată prin majorarea dobânzilor. Mai mult, dacă acest avans al in­flației este cauzat de factori tranzitorii, o reacție prea dură din partea BNR ar afecta redresarea economică.

Acest lucru a determinat conducerea BNR să convină că o „eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activității economice și ocupării forței de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp“.

Cu toate acestea, unii membri din conducerea băncii centrale s-au arătat foarte pre­o­cupați de riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei să „dete­rioreze anticipațiile inflaționiste pe ter­men mediu și să genereze astfel efecte secun­dare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri“. Și acest scenariu ar fi extrem de nociv pentru economie, pentru că ar induce practic o inflație galopantă, greu de stăvilit fără costuri economice semnificative.

Bugetul

Dincolo de evoluțiile monetare, perspectivele de creștere ale României vor fi afectate de evoluțiile din sfera fiscal-bu­getară. Dacă izbucnirea pandemiei a adus cu sine și o suspendare a regulilor europene, suspendare ce a permis creșterea de­ficitului public pentru a acomoda cheltuieli suplimentare, inclusiv pentru inves­tiții, normalizarea situației în Europa creează noi probleme pentru România. Dacă statele europene vor depăși mai repede noua răbufnire, scenariu deloc improbabil având în vedere decalajul de la rata de vaccinare, de exemplu, statele așa-zis „frugale“ vor solicita o revenire cât mai rapidă la ținta de deficit de 3% din PIB. Iar această ajustare s-ar putea dovedi dure­roasă pentru economia locală, care într-un an de creștere economică susținută nu a realizat practic nicio consolidare a finan­țelor publice.

Creșterea peste așteptări a economiei și a veniturilor bugetare nu a fost folosită pentru o recalibrare mai ambițioasă a bugetului. Aceasta va face ca ajustarea deficitului să se facă în anii viitori, cu creștere eco­no­mică mai scăzută, ceea ce va fi mai dificil de realizat, mai ales pe măsură ce se vor apropia alegerile generale și prezidențiale“, no­tează Radu Crăciun, președinte BCR Pensii, într-o postare pe blogul său.

SALVAREA. Cea mai importantă sursă vii­toare de creștere economică aflată pe buzele tuturor este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Agențiile Moody’s și S&P au reconfirmat ratingul României, luând în calcul perspectivele solide de creș­tere economică bazate pe sectorul privat dinamic și pe utilizarea fondurilor NextGene­rationEU. „Atragerea a 100% din finanțările pe care le poate accesa România în cadrul PNRR ar duce la o accelerare a creșterii eco­nomice cu un punct procentual pe an în intervalul 2021-2026“, reiese și dintr-un raport al Băncii Mondiale.

Din păcate, România nu are cel mai favo­rabil istoric în ceea ce privește absorbția de fonduri europene, așa încât PNRR prezintă cea mai importantă oportunitate de creș­tere, dar este și cel mai mare risc la adresa creșterii economice viitoare.

Prognoze

Cifrele avansate la ora actuală de specialiști indică o perioadă de boom economic susținut pentru economia locală, respectiv o recuperare integrală a pierderilor survenite în contextul pandemiei.

  • Normalizare. Econo­miștii Băncii Transilvania se așteaptă la o normalizare a activității economice înce­pând de anul viitor, 2021 fiind marcat de creșteri spectaculoase antrenate de peri­oada atipică pe care o tra­­versează România și restul lumii – ridicarea restricțiilor, poli­tica monetară relaxată etc. Prognoza BT privind creș­terea economică din acest an este de 7,3% din PIB, urmată de 5,1% din PIB în 2022, 4,1% din PIB în 2023, respectiv 4,3% din PIB în 2024. INS a confirmat deja un avans de 6,5% a economiei în primul semestru din acest an, avans susținut de industrie, comerț și IT&C.
  • Din afară. Fondul Mo­ne­tar Internațional (FMI) vede la rândul său o creștere economică de 7% din produsul intern brut a economiei locale în acest an, res­pectiv o creștere de 4,8% din PIB în 2022, urmând ca procentul să ajungă treptat până la 3,5% din PIB în 2026. Banca Mondială vede un avans de 7,3% din PIB după contracția de 3,9% din PIB din 2020. Pentru anul viitor, prognoza este similară cu cea a FMI.
Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.