Daniela Marișcu, antreprenoarea din Constanța implicată în proiecte de 200 de milioane de euro în industria agrementului

Alexandra Pele 31/07/2018 | 15:00 Oameni
Daniela Marișcu, antreprenoarea din Constanța implicată în proiecte de 200 de milioane de euro în industria agrementului

O industrie cu un nume neinspirat a fost scânteia care a pus pe harta turis­tică a României zone de mult uitate. Daniela Marișcu, o antreprenoare din Constanța își propune ca aceeași industrie să pună Ro­mânia pe harta internațională a turismului.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

În 2008, Daniela Marișcu se afla la apogeul carierei. Absolventă de științe economice, ocupa funcția de director co­mercial la o companie din domeniul me­ta­lurgiei. Avea un salariu de mii de euro și semna des contracte în valoa­re de milioane de euro. Soțul său, Valentin, nu fusese angajat o zi în viața lui. Din 2004 se ocupa de un mic business de în­treținut piscine, din care câștiga „bi­ni­șor“.

Cu un an înainte de momentul în care economia României intra în picaj liber, cei doi soți au decis să ducă aface­rea la nivelul următor. „A fost o ade­vă­rată lecție de smerenie, acel prim an de an­treprenoriat“, recunoaște acum Dani­ela Marișcu, amintindu-și amuzată de reacția părinților, îngrijorați că ambii soți „au rămas fără serviciu“.

Daniela Marișcu, de la 50.000 la 200 de milioane de euro

Cu o investiție de 50.000 de euro rea­li­zată în plină criză, Marișcu a reușit să clădească un grup de companii în jurul industriei agrementului, o sintagmă pe care antreprenoarea a înlocuit-o, din motive evidente, cu „industria fericirii“. Așa a apărut Aquatica Experience, o com­panie cu servicii integrate, de la pro­iectarea la realizarea de piscine și centre de agrement. Anul trecut, cifra cumulată de afaceri s-a ridicat la aproape două milioane de euro, compania fiind lider pe segmentul ei, fărâmițat și format în general din companii de construcții care s-au aventurat și în lumea piscinelor.

Businessul a decolat pe fondul poten­țialului uriaș pe care îl are această piață, încă ocolită de investitori. În primii patru ani, soții Marișcu au construit o sută de piscine rezidențiale, „în condițiile în care nu aveam nici măcar site în acea peri­oadă“, recunoaște antreprenoarea. Reco­man­­dările au fost cele care au asigurat un flux constant de contracte. În 2012 au făcut pasul următor și au început să lucreze și cu clienți din zona comercială. Misiunea de a convinge hotelurile și pensiunile să investească în piscine nu a fost însă una facilă.

Între timp, rezultatele proiectelor implementate de Marișcu vorbesc de la sine. O pensiune din Delta Dunării, unde Aqua Experience a realizat o piscină și un sistem de tobogane, și-a triplat numărul de camere de cazare, la 140. Și nu este sin­gurul exemplu. „O comunitate care nu avea nicio pensiune are acum 250 pentru că a făcut două piscine, tobogane și o pis­cină interioară care funcționează iarna. Anul trecut au avut peste 250.000 de tu­riști în 60 de zile“, explică Marișcu po­ten­țialul unui astfel de proiect. Se întâmplă la Băile Figa, acolo unde grupul de firme pus pe picioare de cei doi constănțeni a construit primul mare proiect, un aqua park finanțat din fonduri europene.

De ridicarea acestuia se leagă multe povești. „Eram total implicați, dar și total nepregătiți“, glumește Marișcu, amintin­du-și un moment tensionat din perioada șantierului, în care un camion cu echipamente de sute de mii de euro era de ne­găsit, din cauza vacanței de 1 mai. Po­ves­tea are un final fericit așa încât, în pre­zent, Aqua Experience are în derulare opt proiecte mari, în valoare de 200 de mili­oane de euro.

O piață cu potențial

„Industria de agrement este una foarte oportună, dar inexistentă la noi“, tranșează Marișcu status-quo-ul. În opinia sa, „industria bucuriei“ creează foarte mulți bani și are po­tențialul de a fi scânteia de care multe zone turistice de la nivel local au nevoie pentru a-și dezvolta o industrie a ospi­ta­lității profitabilă. Asta doar dacă proiec­tele se vor ridica la nivelul așteptărilor, pentru că, spune antreprenoarea, publi­cul-țintă este format, în general, de tineri. Foarte conectați la comunitatea globală, ei sunt „greu de păcălit“ cu centre de agrement improvizate.

Iar astfel de exemple există, spune ea, în special dacă luăm în considerare faptul că finanțarea din industrie este împărțită 50%-50% între stat și privat. În România, mai multe primării au construit astfel de centre cu fonduri europene, însă unele sunt niște copii nereușite ale unor mo­dele învechite din afară, „o trădare“, după cum o cataloghează Marișcu. Ea speră să găsească tot mai mulți clienți care să în­țeleagă că nu e suficient să investească în ceva ce arată mai bine decât ultimul aqua park construit în România, ci ceva care să corespundă unor standarde interna­țio­nale.

„Businessurile de agrement sunt foarte bine gândite. În ultimul timp, tendința la nivel global este să le mixezi, să ai un mix de surse de agrement, de atracții aqua cu uscat, cu festivaluri, cu zone culturale integrate în cele mai neașteptate locuri. Să ai în mijlocul piscinelor o piesă de teatru“, descrie ea trendurile din Statele Unite și, mai nou, China.

De altfel, promovarea inovației este un factor cu care Aquatica Experience își pro­pune să se diferențieze. Iar la acest capitol, compania instalează, de exemplu, tobogane personalizate cu sistem de virtual reality. Clienții se dau de câteva ori pe tobogan, până se familiarizează cu acesta, după care primesc o pereche de ochelari speciali care schimbă cu totul experiența. Asta în condițiile în care în piață continuă să existe o competiție ne­loială din partea unor firme care își plă­tesc angajații la negru, se apucă de con­s­trucție fără a avea un proiect sau ciupesc la materiale, instalând, spre exemplu, filtre rezidențiale la piscine comerciale.

Și pentru că Marișcu țintește creșteri însemnate ale cifrei de afaceri, următorul proiect va fi construcția unui aqua park propriu, proiect în care speră să atragă și un finanțator, valoarea investiției fiind de zece milioane de euro. „Avem tot know-how-ul, avem proiectul structurat, avem business planul“, spune antreprenoarea. Din calculele sale, un astfel de proiect de­vine profitabil după trei ani, o situație care nu va persista la nesfârșit, odată ce pe harta României vor începe să apară tot mai multe astfel de centre. Deși aceste tipuri de investiții sunt ideale pentru patronii din turism, acestea s-au dovedit atractive și pentru oameni de afaceri din alte sectoare. „Am oameni care au făcut componente de piese de mașină și acum investesc într-un centru de agrement acvatic“, punc­tează ea.

În regim de franciză

În următorul an, Marișcu speră să pună pe picioare și un sistem de franciză, pe care îl vede ideal pentru ambițiile de dezvoltare în teritoriu. „Criza forței de muncă ne-a creat un mare favor. Ne-a făcut să re­nun­țăm la un business plan bun în trecut, dar dezastruos acum, de a ne deschide sucursale în marile orașe“, spune ea. Ținta ar fi atragerea a circa 20 de startup-uri din programul guvernamental Start Up Plus (fostul Start-up Nation).

Deși România nu are o afinitate culturală față de ideea unor piscine private, Marișcu crede că există to­tuși potențial, în special având în vedere că Aqua Experience s-a dezvoltat exponențial în plină criză. „Oamenii sunt dispuși să investească în confortul personal“, spune ea. O investiție minimă pentru construcția unei piscine rezidențiale ar fi de circa 15.000 de euro. Pentru o pen­­siune, suma sare la 25.000-30.000 de euro, iar pentru un hotel pornește de la 50.000 de euro. Daniela Marișcu spune însă că le va oferi francizaților training extensiv atât tehnic, cât și comercial, astfel încât aceș­tia să poată oferi servicii de aceeași calitate.

În ceea ce privește extinderea regio­nală, Marișcu tatonează momentan „exportul creierelor“. Grupul s-a remarcat la competiții internaționale de arhitectură și proiectare, segment pe care crede că l-ar putea externaliza cu succes în Cehia sau Slovacia. Echipa lor de proiectare numără nouă anga­jați, însă Marișcu a pus pe picioare și un hub de învățare, în colaborare cu profesori din centre universitare din țară, pentru că a sesizat o lipsă de spe­cializare în domeniu. „Este o adevă­rată artă să scoți pe 64 de metri liniari un flux de apă continuu, care cade într-o perdea continuă“, spune ea despre un pro­iect recent – instalarea celui mai lung infinity pool din Europa Centrală și de Est, la hotelul Mera Onix, în Cap Aurora.

Agrement

Investițiile în acest domeniu au fost relativ puține în România ultimului deceniu, majoritatea inițiativelor fiind finanțate din fonduri europene.

  • Bani. Valoarea investițiilor s-a echilibrat între public și privat odată cu realizarea complexului Therme, din apropierea Capitalei, proiect a cărui valoare s-a ridicat la 66 de milioane de euro, contribuția statului fiind de circa 6,6 milioane de euro. Principalul investitor în Therme Nord București este compania austriacă A-Heat, specializată în soluții de refrigerare și aer condiționat.
  • Istorie. Aqua park-urile au câștigat notorietate la începutul anilor ’50, odată cu introducerea acestora în Statele Unite, în prezent cea mai mare piață pentru această industrie, cu peste 1.000 de unități deschise.
  • Viitor. În statele cu o tradiție îndelungată a acestui sector, investitorii au început să lucreze la renovarea atracțiilor și la integrarea noilor tehnologii pentru îmbunătățirea experienței clienților. O altă tendință la nivel global este de a combina atracțiile de apă cu cele de uscat și de a desfășura diverse tipuri de activități, inclusiv culturale, pentru asigurarea unul flux constant de clienți pe tot parcursul zilei.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.