Andrei Șelaru, aka Selly, cel mai popular vlogger român, se așteaptă la venituri de un milion de euro în 2021

La aproape 20 de ani, Andrei Șelaru, aka Selly, cel mai popular vlogger român, se așteaptă ca în 2021 să atingă pragul de un milion de euro în venituri.

Are aerul unui star de cinema american din anii ’60. Chiar aduce un pic cu James Dean, mai ales datorită frizurii. Poartă o geacă neagră cu fermoare la mâneci și pare la fel de relaxat ca atunci când face vlog, deși întrebările pe care le primește în interviul de azi vizează mai ales latura financiară a carierei sale – nu neapărat una dintre temele sale preferate. În 2020, anul în care a terminat liceul, a avut venituri de 600.000-700.000 de euro, potrivit unor calcule New­Money și pe baza unor esti­mări din piața media.

Atunci când contracte cu clauze de confidențialitate sau, pur și simplu, o frână interioară îl opresc să spună cât încasează din cel mai popular canal de YouTube al unui vlogger român, refuză răspunsul, însoțit de un zâmbet adolescentin. Discuția cu NewMoney are loc la ultimul etaj al unei clădiri din zona Do­ro­banți a Capitalei, în sediul Glo­bal Records, compania care îl reprezintă în relația cu clienții de publicitate direcți. De altfel, aceștia sunt principala sa sursă de încasări, nu YouTube, așa cum ar părea la prima vedere.

Urmează să împlinească 20 de ani la sfârșitul lui februarie și, deja, și-a povestit viața cu nenumărate ocazii, iar istoria sa personală e cunoscută unui pu­blic larg. Asupra unui detaliu autobiografic îi place să revină însă. Se întâmpla pe 16 ianuarie 2018, adică după cinci ani de când posta primele videoclipuri pe canalul YouTube care avea să-i consacre numele de scenă – Selly (un soi de diminutiv pentru Șelaru folosit de colegii de școală în timp ce jucau fotbal). Atunci a depășit pragul de un milion de abo­nați YouTube. Odată depășită această bornă, lucrurile aveau să se desfășoare pe repede îna­inte. În martie 2019, a ajuns la două milioane de abo­nați, iar acum 2,92 milioane de persoane îi ur­mă­resc producțiile.

Vezi și: PODCAST. De vorbă cu Andrei Șelaru, aka Selly, despre sursele de venit ale vloggerilor

Câți bani câștigă Selly

Vloggingul este un business al numerelor foarte mari, dar și foarte mici în același timp. Ca să ai câștiguri substanțiale, sunt necesare mili­oane de vizualizări, pentru că prețul unitar plătit de YouTube (prin programul AdSense) pentru reclama afișată în videourile produse de tine este extrem de mic. Nota bene: platforma multimedia ia în calcul doar clipurile în care au apărut reclame.

Câți bani se pot câștiga din­tr-un milion de vizua­lizări? Greu de răspuns. Andrei Șelaru e de părere că încasările pot varia între 200 și 1.000 de euro, dar pot să și sară de acest nivel. Vârsta, veniturile, localitatea sau țara de origine ale „spectatorilor“ sunt principa­lele criterii în funcție de care YouTube stabilește pre­țul. În jargon de marketing digital, acesta se numește CPM (cost per mile) – cost per mia de afișări. Cu alte cuvinte, CPM-ul în România variază între 0,2 și 1 euro, după spusele celui mai performant vlogger român. „(Valoarea CPM-ului, n.r.) depinde mult de calitatea conținutului, nișa abordată, brandul personal al creatorului/artistului“, explică Florin Grozea, fondator și CEO al platformei de influencer marketing MOCAPP.

„Eu am un CPM între 1 și 2 euro“, afirmă el. Un calcul empiric – Selly nu a făcut niciodată publice în­ca­sările din YouTube – ne arată că, anul trecut, cele 208 milioane de vizualizări pe care le-a acumulat au generat un venit de peste 100.000 de euro, ținând cont de părerea specialiștilor din domeniu, care spun că doar 30% din vizualizări fac bani. Câștigurile lui Selly stârnesc o curiozitate direct proporțională cu notorie­tatea sa, motiv pentru care s-a gândit să transforme acest interes în diferențiatorul unei noi afaceri. Este vorba despre lansarea în februarie a unei academii de vlogging – pachete de cursuri online despre cum se fac clipurile video –, ai cărei membri vor putea afla și câți bani face Selly din YouTube.

Apropo de venituri, una dintre pârghiile pe care le are acum la dispoziție este creșterea vârstei publicului său. E lesne de înțeles că, la început, cei care îl ur­măreau erau copii de vârsta sa, însă ulterior a înce­put să aibă acces la tot mai mulți adulți. Acum, spune el, baza sa de fani are un spectru larg – de la copii de 10 până la tineri de 30 de ani. Iar pentru a vorbi fiecare „limbă“ în parte presupune un efort creativ ridicat.

Să acceseze o audiență internațională îi este practic imposibil, cel puțin pentru moment. Și aici nu e vorba doar de cunoașterea limbii engleze (una dintre materiile sale preferate), ci de contextul cultural. Pentru a fi mai ușor de înțeles, face o paralelă cu creația muzi­cală: „E foarte greu ca niște writeri de muzică din Ro­mânia să scrie versuri pentru artiști din afară. Ei știu engleză, dar nu cunosc slangul“.

Remunerațiile YouTube sunt, în unele cazuri, de câ­teva zeci de ori mai mari pentru vloggerii anglo-sa­xoni, care se adresează unui public cu putere finan­ciară ridicată. Selly îl dă exemplu pe Graham Stephen, agent imobiliar și vlogger care acoperă zona investi­țiilor, ale cărui producții sunt cotate uneori cu un CPM de circa 30 de dolari. Starul YouTube din Statele Unite are o avere de 6,5 milioane de dolari, după cum singur a dezvăluit într-un vlog publicat anul trecut.

Mai multe surse de venit

Există însă o tendință de creștere a prețului unitar încasat de creatorii de conținut din România. „Acum se fac, cu siguranță, mai mulți bani pe același număr de vizualizări decât se făceau în urmă cu trei ani. Asta e o certitudine“, spune Andrei Șelaru. Deocamdată însă, YouTube-ul e bun mai ales pentru notorietate, pentru că banii cei mulți vin – lucrul e va­­labil pentru toți vloggerii de pe piața locală – din campanii de promovare derulate cu clienți de pu­bli­citate direcți.

Selly a avut contracte, printre alții, cu Banca Tran­silvania, Lidl, Leroy Merlin, Canon, AFI, H&M sau P&G. Totodată, veniturilor din publicitate li se adaugă cele din merchandising (haine inscripționate), evenimente, filme sau muzică (ultimele două sunt rea­li­zate în ca­drul proiectului 5GANG, alături de alți patru vloggeri).

În 2019, pe 1 iunie, 5GANG a avut primul spectacol la Arenele Romane din București, care până astăzi a ră­mas record absolut de audiență: 10.000 de persoane. În același an, apărea și filmul „5GANG: Un altfel de Crăciun“. Atât concertele, cât și lansarea unei noi pro­ducții cinematografice au fost blocate anul trecut. „Pandemia a afectat extrem de puternic întreaga industrie de entertainment“, explică Olga Juverdeanu, general manager Global Records, grupul care îl impre­sa­riază pe Selly.

Tot în 2019, și-a înființat o companie prin care des­fășoară „o parte“ din activitățile sale, cea mai mare pondere a încasărilor fiind realizate în continuare pe baza unor contracte de drepturi de autor. Selly Media Network a avut anul trecut venituri de aproape 250.000 de euro, cu o marjă a profitului net de circa 80%. În acest moment, compania are doi angajați – Andrei Șelaru și un responsabil cu relația cu clienții pentru academia de vlogging. Nu-și dorește creșterea personalului, pentru că are în acest sens o viziune foarte potrivită pentru noul context pandemic: „Visul meu e să nu am angajați. Ideal ar fi să lucrez doar cu cal­culatoare și roboți. Mi-aș dori ca biroul meu să fie o hală cu servere“.

În acest moment, nici nu are nevoie să angajeze oameni noi, întrucât costurile principalului proiect în care este implicat – emisiunea „Selly Show“ de pe Prima TV – sunt suportate de Global One, producător de show-uri care face parte din Global Records. Încă de la prima ediție, difuzată pe 1 decembrie, Selly a „în­ti­nerit“ publicul stației, în sensul că a adus teles­pec­tatori sub 17 ani, după cum observa Paginademedia.ro la momentul respectiv.

Programul de televiziune îi deschide accesul către o piață infinit mai mare decât cea a vloggingului (ce-i drept, cu costuri pe măsură). Potrivit raportului Media Fact Book, veniturile cumulate ale televiziunilor din România s-au menținut la peste 300 de milioane de euro și în 2020, în vreme ce vloggingul e sub 10 mi­li­oane de euro pe an.

„Piața actuală este undeva între 7 și 9 milioane de euro anual. Greu de estimat exact. E cam la fel cu difi­cultatea cu care putem estima piața dedicațiilor muzi­cale de la nunți, petreceri și cumetrii“, apreciază Dra­goș Stanca, managing partner al agenției de marketing digital Thinkdigital. „În esență, cele două activități nu sunt, de altfel, radical diferite în acest moment. Mai în glumă, mai în serios.“

Cu siguranță, această zonă a conținutului online este una extrem de eterogenă. De exemplu, vlogul Izabeloi care este (doar) despre cum se prepară slime-ul – un material vâscos, modelabil – are 2,78 milioane de abonați.

Dificultatea estimării vine din faptul că piața de vlogging nu e încă monitorizată, iar Alphabet, Facebook și Bitedace, cele trei companii care operează YouTube, Instagram și TikTok, nu sunt transparente cu aceste sume. De asemenea, șeful Thinkdigital con­firmă faptul că un creator de conținut primește bani pentru contracte comerciale în care vorbește despre branduri sau produse și „o mică, spre foarte mică parte din publicitatea care rulează în clipuri, în cazul YouTube și, curând, TikTok“.

Cât de mare va fi succesul său de televiziune ră­mâne o întrebare deschisă. Deși par asemănătoare, un vlog e fundamental diferit de un show TV. Este ce­lebra teorie că mediul este conținutul. La prima ediție a emisiunii, audiența Prima TV a crescut cu puțin peste 10% față de ziua precedentă, pe același tronson orar. Nu în ultimul rând, o bună parte din publicul lui Selly sunt copii sau adolescenți sub 17 ani – o audiență care nu se înscrie în targetul comercial, potrivit Paginademedia.ro.

Vloggingul, tărâmul făgăduinței

În aparență, vloggingul e un tărâm al făgăduinței virtual care te poate îmbogăți peste noapte. În realitate, cei care chiar trăiesc din asta sunt o minoritate. Probabil, în România sunt câ­teva mii de youtuberi, după cum estimează Selly, însă sume semnificative din această activitate obțin doar aproape 5% din ei, crede un specialist media. Doar 82 dintre canalele de YouTube din România de­pășesc pragul de un milion de abonați. O bună parte dintre acestea aparțin unor trusturi de televiziune (Kanal D), unor case de discuri (Cat Music) sau unor case care produc animație pentru copii (TraLaLa).

Li Jin, fondatorul unei firme de venture capital, vorbea într-un articol publicat de Harvard Business Review în decembrie trecut despre necesitatea formării unei clase de mijloc în rândurile creatorilor de conți­nut digital. În acest moment, el remarcă o polarizare extremă atunci când vine vorba despre venituri. De exemplu, pe Spotify (platformă de muzică, podcasturi și conținut video), primii 43.000 de artiști, adică 1,4% din totalul creatorilor de conținut, încasează 90% din drepturile de autor, ceea ce înseamnă, în medie, 22.400 de dolari fiecare pe trimestru. Restul de trei mi­lioane, adică 98,6% din total, câștigă doar 36 de do­lari fiecare pe trimestru.

Selly se numără printre cei puțini aleși – să nu uităm totuși că acum culege roadele după un efort de opt ani. În 2021, se așteaptă ca toate încasările sale să ajungă la un milion de euro, însă nu exclude a pandemia să îi strice planurile. În continuare se vede lucrând în acest domeniu. „Cred că o să lucrez în media și crearea de conți­nut toată viața“, spune el. Opor­tu­nitățile tot aici le vede și nu se gândește să in­ves­tească în domenii pe care nu le înțelege, cum ar fi bursa sau imobiliarele. A vrut să cumpere mai multe apartamente, însă nu a mers prea departe, pentru că și-a dat seama că real estate-ul nu e neapărat o treabă ușoară din care toată lumea câștigă. Poate singurul drum secundar pe care ar încerca să meargă ar fi o investiție în tehnologie, însă deocamdată se abține să dea mai multe detalii în acest sens.

Programul lui Selly

Într-un fel, face deja prea multe și la unele proiecte e dispus să re­­nunțe, cum ar fi formația 5GANG, care i-a spo­rit popularitatea atât în online, cât și în offline, prin concertele organizate înainte de pandemie. Spre deo­sebire de un vlog, un videoclip muzical este vizua­lizat de mai multe ori.

Piesele 5GANG au generat mai multă audiență decât propriile producții video. De exemplu, piesa „VIP“ a generat într-un an 19 mi­li­oane de vizualizări, adică apro­ximativ 10% din toată audiența lui Selly în 2020.

Se trezește de luni până vi­neri la 7.30 și apoi merge la sală, obicei pe care l-a adoptat de prin toamna tre­cută. Apoi începe treaba și spune că nicio zi nu sea­mănă cu alta. Lucrează și în weekend – de altfel, interviul acordat revistei NewMoney a avut loc într-o duminică. Agenda zilnică extrem de în­cărcată îl face să amâne planu­rile de a urma cursurile unei facul­tăți.

Până la urmă, lista persona­jelor care au avut succes financiar fără să fi absolvit cursurile unei uni­versități este binecunos­cută. Iar lipsa studiilor nu face decât să ser­­vească poveștii de succes.

Colegi de breaslă

Vloggingul este un „gen“ revendicat de tot mai mulți creatori de con­ținut digital. Clasamentele diferă, în funcție de sursă, însă în toate Selly este considerat primul la această categorie.

• DEFINIȚIE. Vlogul este o pagină web sau un cont de social media pe care autorul ei distribuie producții video. Primele vlo­guri erau monologuri pe diverse teme.
• PRIETENUL. Dorian Popa este un vlogger cu care Selly colaborează frecvent. Canalul său de YouTube are 1,96 milioane de abonați. Un videoclip muzical cu ani­malul său de companie, câinele Cheluțu, a atras peste 20 de mili­oane de vizualizări în cinci luni.
• ISTORIE. E greu să ajungi în vârf, dar și mai greu să te menții. Unul dintre pionierii domeniului, Mikey Hash (cu producția „Doza de Haș“), se află pe poziția a 38-a în clasamentul general.

Articol realizat împreună cu Mimi Noel

Acest articol a aparut în numărul 109 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly