Alin Burcea, proprietarul agenției Paralela 45, pariază pe un business cu bătaie lungă: investiții imobiliare în zone turistice

Există o legătură între turism și aface­rile imobiliare? Răspunsul îl are proprietarul agenției de turism Paralela 45, Alin Burcea, care a descoperit un nou model de business cu mare po­tențial.

În vara anului trecut, la început de sezon estival, Alin Burcea (56 de ani) anunța fina­lizarea celui mai nou proiect imobi­liar al său: Club Lac Snagov. Cu aer de destinație de vacanță, complexul este situat în satul Siliștea din comuna Gruiu, pe malul lacului Snagov, la circa 30 de kilometri distanță de București. „Aici am construit 78 de apartamente, în trei corpuri de clădiri“, spune Alin Burcea, cu mențiunea că în interiorul complexului se găsesc inclusiv o piscină acoperită, un teren de sport și un ponton pe malul lacului.

Potrivit antreprenorului, în cele aproape nouă luni de la inaugurarea complexului a vândut deja 20 de apartamente, iar în această perioadă ofertele sunt mai mult decât speciale. „În aceste zile, prețurile apartamentelor din Club Lac Snagov sunt reduse cu până la 40%“, adaugă antreprenorul, care spune că vrea să mai dezvolte în zonă inclusiv o sală de evenimente, pentru care a achiziționat deja un nou teren.

Când s-a gândit la această investiție, Alin Burcea a luat în calcul faptul că Bu­cu­reștiul și împrejurimile sale au prea puține săli de evenimente în raport cu cererea. În lipsa unor astfel de facilități, mai spune el, mediul corporate se în­dreaptă către stațiuni precum Sinaia, Predeal sau Poiana Brașov, destinații accesibile în câteva ore cu mașina, din cauza infrastructurii rutiere învechite. În aceste condiții, crede antreprenorul, Snagovul are nu doar potențial imobiliar, ci și turistic.

Aventura imobiliară a lui Alin Burcea

Povestea pro­iec­tului Club Lac Snagov a început în 2007, când omul de afaceri Alin Burcea a început să caute un teren în zonă. L-a găsit la Siliș­tea și a achiziționat atunci 8.000 de metri pătrați. În scurt timp au început și lucră­rile, însă proiectul a intrat în conservare în perioada 2009-2013, pe fondul crizei economice care a afectat serios sectorul imobiliar.

Lucrările au fost finalizate în vara lui 2019, în urma unei investiții totale de apro­ximativ șapte milioane de euro, investiție peste bugetul stabilit inițial, „pentru că au apă­rut mereu noi teme de dezvoltare“, explică Alin Burcea. Un exemplu pe care îl dă în acest sens este conservarea cadrului natural protejat din jurul lacului Snagov, operațiune care a necesitat studii de impact și autorizații suplimentare.

Club Lac Snagov nu este însă primul proiect imobiliar dezvoltat de Alin Burcea, care s-a lansat în afaceri imobiliare încă din 2002. A cumpărat două terenuri pe litoral, la Neptun, unde a dezvoltat 150 de apar­tamente și trei vile. „Cu alte cuvinte, apartamente în zone turistice, acesta ar fi conceptul“, completează antreprenorul. Și nu s-a oprit aici. După investiția de la mare a mai făcut una, la munte.

A cumpărat un teren chiar în fața pârtiei de schi de la Predeal, pe care a construit alături de un coleg de facultate un bloc cu 52 de apartamente cu arhitectură tiroleză. Potrivit lui Burcea, atunci a înțeles că pentru acest tip de apartamente ar exista pia­ță și ar putea investi cu succes în această zonă. Ulterior și-a îndreptat atenția către zona Snagov, a cărei valoare imo­bi­liară fusese deja speculată, neglijându-i-se însă potențialul turistic.

Cu o experiență de 30 de ani în turism, orientarea lui Alin Burcea pe segmentul imobiliar nu este însă întâmplătoare. „Ideea de a face investiții în zone turistice a venit natural, având în vedere «specialitatea» familiei mele, proiectare și execuție în construcții, și specialitatea mea, turismul“, explică acesta. Tatăl său, arhitectul Ștefan Burcea, a condus lucrările de restaurare a Castelului Peleș, fiind implicat de-a lungul timpului în proiecte precum Casa Poporului, hotelul Orizont din Predeal, hotelul Topaz din Cap Aurora sau ho­telurile Flora, Parc și Turist din Bucu­rești.

Firma 384

Cea mai mare linie de business pentru Alin Burcea rămâne însă tu­rismul, segment care i-a adus anul trecut vânzări de 70 de milioane de euro. A înfiin­țat Paralela 45 în urmă cu trei decenii, pe 5 aprilie 1990, alături de un coleg, Adrian Grigorescu. Era în momentul acela a 384-a firmă înființată în România postdecem­bristă și îi place să amintească acest lucru de fiecare dată când are ocazia. Agenția și-a început activitatea în iunie 1990, iar antreprenorul mărturisește că „în viața mea nu o să mai văd cozi la vacanțe ca atunci“. „La ora opt dimineața, când se des­chidea firma, erau deja 15-20 de persoane care așteptau la rând.“

În scurt timp, antreprenorul s-a orientat și spre vacanțele în străinătate. A început cu excursii cu autocarul în Turcia, la Istanbul. Pentru transport și două nopți de cazare, prețul era de 25 de dolari și 500 de lei. Au urmat excursii și în Grecia, însă orga­nizarea acestora era îngreunată de sistemul de vize. În 1996 a organizat și pri­mul charter, tot spre Turcia, în Antalya, re­giune aflată inclusiv anul trecut în topul preferințelor clienților agenții­lor de turism din România.

Alin Burcea a absolvit Turismul la Academia de Studii Economice din București (ASE) în 1987, iar în vacanțele din cei patru ani de facultate a făcut practică pe litoral, cunoscând atunci mai mulți directori de ho­tel care aveau să-l ajute mai apoi să ob­țină locuri de vacanță pe care să le poată vinde prin Paralela 45. Încă din primul an de facultate a absolvit școala de ghizi, reușind ulterior să obțină și un atestat de animator-prezentator. În prima vacanță din facultate a făcut practica la restaurantul Scoica din Jupiter, unde a fost ajutor de ospătar. În al doilea și al treilea an de facul­tate și-a făcut practica tot în Jupiter, mai întâi în recep­ția hotelului Cometa, iar apoi la Meteor. Și cum vorbea bine engleză, franceză și spaniolă, a fost angajat sezo­nier ca recepționer, însă, pe timpul practicii, și-a păstrat și jobul de animator în ba­ruri, activitate ce i-a permis să strângă și ceva bani. Și asta pentru că i-a plăcut mult actoria și a vrut, inițial, să urmeze cursurile Academiei de Teatru și Film din Bu­curești. Dar a prins din zbor și arta turismului, com­pania sa fiind printre primii cinci jucători din piață anul trecut.

Provocare în turism. În ultimii zece ani, industria mondială a turismului – inclusiv cea din România – a trecut prin mai multe situații de criză, de ordin economic sau politico-militar. A fost și motivul pentru care mulți turiști au renunțat pentru o perioadă destul de îndelungată la vacanțe în destinații din nordul Africii, de exemplu, însă situația s-a mai schimbat între timp, iar mai multe curse au fost reluate.

În momentul de față, industria turismu­lui este încercată de o nouă amenințare, epidemia de coronavirus, iar oamenii din industrie spun că efectele sunt deja vizi­bile. „Nu e cerere, gradul de ocupare sca­de. Suntem cu baioneta la picior“, spune pre­ședintele Federației Industriei Hoteliere din România, Călin Ile. Doar în București, exemplifica acesta într-o întâlnire cu repre­zentanți ai domeniului HoReCa, veniturile din cazări au scăzut în ultima perioadă cu 44%. Și asta, în condițiile în care tarifele medii s-au diminuat și ele cu 14%.

Deocamdată, cei mai mulți jucători din piața locală de turism așteaptă să vadă cum va evolua epidemia și cer ajutoare și soluții de la stat, astfel încât să poată re­zista în urma unei recesiuni.

Investiții de vacanță

La Târgul Național Imobiliar (TIM) din octombrie 2019, printre ofertele clasice imobiliare din București, mai mulți dezvoltatori au prezentat și proiecte cu apartamente de vacanță care ar trebui finalizate anul acesta.

• LITORAL. Dezvoltatorul imobiliar Nordis a anunțat la TIM că lucrează pe litoral la pro­iectul Nordis Residence Mamaia Beach, un aparthotel de cinci stele, cu 270 de unități disponibile într-o primă fază.
• VALEA PRAHOVEI. La târg, cele mai tentante oferte de apartamente de vacanță la munte variau între 18.000 și 20.000 de euro pentru o garsonieră la Azuga și circa 30.000 de euro pentru un apartament la Sinaia.

Acest articol a apărut în numărul 87 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper.