(A)facerea lumilor. Ce mare misiune pregătește NASA pe Lună înainte de a păși pe Marte

NewMoney 05/07/2019 | 16:53 Digital
(A)facerea lumilor. Ce mare misiune pregătește NASA pe Lună înainte de a păși pe Marte

Autor: Romulus Deac

La 50 de ani de la aselenizare, ne pre­gătim să punem din nou piciorul pe Lună. Numai că de data asta e vorba de o cu totul și cu totul altă afacere.

Acest articol a apărut în numărul 68 (24 iunie – 7 iulie 2019) al revistei NewMoney

Dacă Pământul e plat și e susținut de patru elefanți care stau pe carapacea unei imense broaște țestoase, de ce nu ar fi și Luna o parte din Marte? Da, e o aluzie la ACEL tweet al astronomului amator Do­nald Trump despre ceea ce ar trebui să fie, în opinia sa, misiunile prioritare ale Agenției Spațiale Americane (NASA). „Pentru toți banii pe care îi cheltuim, NASA nu ar trebui să vorbească despre ase­lenizare. Am făcut asta în urmă cu 50 de ani. Ar trebui să se concentreze pe lucrurile mult mai mari pe care le facem, cum ar fi Marte (din care Luna este o parte), apărarea și știința“, scria la înce­pu­tul acestei luni cel de-al 45-lea preșe­dinte ales al Statelor Unite.

Deloc surprinzător, paranteza închisă din tweet-ul său a rămas o nebuloasă deschisă interpretărilor. Cu atât mai mult, cu cât același Trump a anunțat nu o dată că una dintre prioritățile administrației sale este să facă (și) NASA mare din nou și să trimită până în 2024 o nouă misiune cu echipaj uman pe satelitul natural al Pământului.

Pe de altă parte, nu e prima dată când Trump explorează lumi noi și stranii, avân­­tându-se acolo unde niciun alt președinte nu a mai ajuns vreodată. Anul trecut, bunăoară, vorbea despre dezvol­tarea unei noi structuri militare, numită Forța Spațială, „ceva asemănător Armatei Terestre sau Marinei, dar pentru spațiu, pentru că cheltuim o grămadă de bani în spațiu“.

DE LA PĂMÂNT LA LUNĂ. Pentru pre­gă­tirea viitoarei aselenizări, NASA are anul acesta un buget de 21,5 miliarde de do­lari, iar în 2020 ar urma să-i fie alocate alte 22,6 miliarde de dolari. Și-ajungem astfel cu încă un pas, ce ar putea fi uriaș pentru omenire, mai aproape de planurile Agenției – construirea unei stații spațiale pe orbita Lunii, care să fie folosită ca bază pentru misiuni la suprafață, dar și ca punct de plecare pentru noi zboruri de explorare a spațiului îndepărtat, inclusiv spre Planeta Roșie.

„Explorarea Lunii e strâns legată de cea a planetei Marte, iar stabilirea unei baze lunare reprezintă o oportunitate de a testa noi tehnologii, echipamente și in­s­tru­mente care ar putea fi folosite pe Marte“, se arată într-o descriere a pro­iectului de pe site-ul NASA. Și odată vă­zută astfel, Luna chiar că poate fi o parte din Marte. După cum poate fi și piatra de hotar a unei noi economii, dezvoltată de această dată în spațiul cosmic.

De la Apollo 17 încoace, Luna a rămas în mare parte neatinsă. Dar lucrurile s-ar putea schimba mai curând și mai radical decât ne-am putea aștepta. La începutul acestui an, sonda chineză Chang’e-4 a aselenizat pe partea nevăzută a Lunii, într-o premieră istorică, având la bord un container special ce conținea semințe de bumbac, rapiță, cartof și creson, mostre de drojdie și ouă de musculiță de oțet, cu scopul de a crea o minibiosferă simplă. Bumbacul a reușit să încolțească, dar celelalte plante au murit după câteva zile.

Chiar și așa, experimentul este conside­rat un pas important în testarea posi­bi­lității de a crește plante într-un mediu cu gravitație scăzută și cu radiații puternice, ca parte a proiectelor de explorare spa­țială pe termen lung, inclusiv a misiunilor spre Marte. Ideea este ca astronauții să își producă hrana în spațiu și să reducă astfel timpul pierdut cu realimentarea de pe Terra, în condițiile în care o călătorie spre Marte ar dura aproximativ doi ani și ju­mă­tate. China a anunțat alte trei misiuni pe Lună, care ar urma să culmineze cu înființarea la sol a unei baze de cercetare.

SPAȚIUL PRIVAT(IZAT). Pe segmentul pri­vat, japonezii de la ispace speră să în­ceapă în 2023 construcția unei platforme industriale pe Lună, „pentru a deschide astfel calea către descoperirea și exploa­tarea resurselor lunare“. De altfel, misiunea declarată a firmei japoneze este de a pune la dispoziția companiilor private un sis­tem prin care „acestea să poată vedea Luna ca pe o extensie a afacerilor lor și, practic, să o încorporeze astfel în sistemul economic al Pământului“, explica pen­­tru Techradar Aaron Sorensen, oficial al companiei nipone.

Până atunci însă, ispace se va concentra pe transportul de încărcături înspre și dinspre Lună, dar și pe descoperirea unei metode de a separa hidrogenul din gheața lunară, în vederea producerii de combustibil pentru alimentarea navetelor ajunse pe orbită. În cazul unei reușite, Luna „s-ar putea transforma într-un post de staționare util pentru misiuni pe Marte“. „Ne așteptăm să generăm venituri încă din primele două zboruri (2020 și 2022, n.r.), bani care vor veni atât din tran­sporturi de mărfuri, cât și din parte­ne­riate co­merciale. Provocarea acestui moment este lipsa unei cereri constante. Dar mai bine să creăm o nouă piață decât să ur­mărim una deja existentă“, explica Ta­keshi Hakamada, CEO al ispace, pentru Asia Times.

Pentru cele două zboruri, compania a semnat deja un contract cu SpaceX, dar sumele plătite au rămas confidențiale. Până în momentul de față, ispace a atras finanțări de peste 90 de milioane de do­lari de la Suzuki Motor, Japan Airlines și Mitsui Sumitomo Insurance Co Ltd. (MSI).

Tot cu o rachetă a SpaceX, Falcon 9, și-au dus spre Lună și israelienii de la SpaceIL sonda Beresheet, prima sondă pri­vată din istoria explorării spațiului pro­gra­mată pentru o aselenizare. Plasată pe orbită după un zbor de 40 de zile, Bere­sheet s-a prăbușit însă în timpul aterizării, undeva în Marea Serenității, la mijlocul lunii aprilie. Misiunea a costat 100 de mili­oane de dolari, iar SpaceIL a anunțat între timp că pregătește o a doua misiune.

În 2018, se arată într-o analiză a Jeffe­ries Group, SpaceX a câștigat două miliarde de dolari din opt lansări în spațiu, pe un segment care a generat un total de opt miliarde de dolari și pe care mai sunt acti­ve United Launch Alliance (ULA, un joint-ven­ture între Boeing și Lockheed Martin), Northrop Grumman Corp, Arianespace, Khrunichev, ISRO și Mitsubishi Heavy Industries.

GALAXIA FORBES. În decurs de un deceniu, industria spațială comercială a crescut de la 175 de miliarde de dolari în 2005 la 385 de miliarde de dolari în 2017. Iar pe măsură ce tot mai mulți investitori privați intră în joc, cifrele vor continua să se avânte spre cer. Potrivit unei analize Gold­man Sachs, sectorul ar urma să crească la 1.000 de miliarde de dolari până în 2040, în vreme ce Bank of Ame­rica Merrill Lynch avan­sează pentru ace­lași interval de timp o es­timare de 2.700 de miliarde de dolari. În momentul de față, grosul veniturilor este asigurat de seg­mentul sateliților, care în 2017 a gene­rat 269 de miliarde de dolari. Aproximativ 1.900 de sateliți ope­ra­ționali orbitează acum în jurul Pămân­tului, iar la actualul ritm de creștere a co­menzilor s-ar putea ajunge la 15.000 până în 2024.

În ceea ce privește investițiile în startu­puri spațiale, acestea au crescut de la 1,1 mi­liarde de dolari în intervalul 2000-2005 la 6,6 miliarde de dolari în perioada 2006-2011 și la 10,6 miliarde de dolari în 2012-2017, potrivit unui raport Bryce Space and Technology. Sunt bani proveniți de la peste 550 de investitori ale căror nume au fost făcute publice, printre care se află 2% din cei prezenți în topul Forbes pe 2017 al miliardarilor lumii, detaliază aceeași sursă. În fruntea listei se află fondatorul Amazon, Jeff Bezos, care spunea recent că, în cei 18 ani care au trecut de la înfiin­țarea Blue Origin, a investit în companie o medie anuală de un miliard de dolari.

Există însă printre ei și nume mai puțin sonore, cum ar fi Robert Bigelow, fondator al lanțului hotelier Budget Suites of America și, mai nou, al companiei de zbo­­ruri spațiale Bigelow Space Operations (BSO). Dezvoltator al unei camere gonflabile folosite de NASA la extinderea Stației Spațiale Internaționale, miliardarul de 74 de ani vrea acum să folosească această tehnologie pentru a construi o stație spa­țială privată, pe care să o plaseze pe orbita Lunii pentru a fi folosită ca hotel. Pro­iectul ar urma să fie finalizat în 2022, fiind estimat la 2,3 miliarde de dolari.

Până atunci, eventualii turiști spațiali se vor putea caza pe Stația Spațială Inter­na­țională, ale cărei porți au fost recent deschise pentru afaceri. Prețul pe o noapte: aproximativ 35.000 de dolari, la care se adaugă 58 de milioane de dolari, cât costă un zbor operat de Boeing sau de SpaceX. Dar ISS va fi accesibilă nu doar turiștilor, ci și companiilor comerciale, pentru testare de produse, cerce­tare științifică privată sau chiar pentru fil­mări de blockbustere. Da, următorul „Alien“ ar putea fi filmat chiar în spațiu!

APA DE CĂPĂTÂI. O altă bază pe orbită, de această dată pe cea a Planetei Roșii, vor să construiască și cei de la Lockheed Martin, în colaborare cu NASA, începutul lucrărilor fiind anunțat pentru 2021. Într-o primă fază, părțile componente ar urma să fie duse pe orbita Pământului, unde vor fi asamblate și relansate apoi în forma finală spre Marte. Cu o capacitate de șase persoane, aceasta ar urma să funcționeze ca un laborator științific, cu misiunea de a identifica locul ideal în care să aterizeze în următorii 15-20 de ani un echipaj uman.

Dar punerea piciorului pe Marte va re­prezenta doar o jumătate de victorie în ma­rea bătălie a lumilor. Succesul unor vii­toare colonii marțiene, spun specia­liștii, va depinde în cele din urmă de ca­pa­cita­tea noastră de a exploata nenu­mă­rații asteroizi din sistemul nostru solar.

Nu cu foarte mult timp în urmă, ideea de a fora asteroizi în căutarea de resurse naturale precum aur, platină sau minereuri rare folosite în industria electronicelor părea o nebunie science-fiction.

De câțiva ani însă, companii precum Deep Space Industries sau Planetary Resources au început să dezvolte roboți capabili să desfășoare operațiuni miniere pe asteroizi. Iar din câte spune Daniel Faber, CEO al Deep Space, asteroizii mai conțin ceva ce s-ar putea dovedi mai va­lo­ros chiar decât aurul – apă. Da, apă! Viitorii coloniști ai lui Marte vor avea nevoie de cantități masive de apă, atât în timpul drumului către Planeta Roșie, cât și pentru agricultură și propriul lor consum, odată ajunși acolo. În plus, apa este un ingredient crucial de pornire pentru combustibilul care alimen­tează rachetele.

Cel mai probabil, vor fi rachete ale com­­paniei SpaceX, spun unii observatori, gândindu-se și la planul fabulos al lui Elon Musk de a pune pe Marte bazele unei co­lonii de 80.000 de persoane. „Cel mai important lucru pentru mine este să dezvolt o tehnologie care să poată duce pe Marte mulți oameni și cantități însemnate de mărfuri. Numai că trebuie să plătim facturi, de-a lungul acestui drum“, declara el la un moment dat pentru The Guardian. Ceea ce înseamnă că transportă marfă pentru NASA, lansează sateliți co­mer­ciali de comunicații, face cartografieri și experimente științifice. Spațiu de business există. Chiar nelimitat.


FOTO: Guliver / Getty Images