22 mai 1948, ziua în care Regele Mihai pierde cetățenia română. Cum a fost fabricată această decizie
22 mai 1948. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române decide ridicarea cetățeniei române atât regelui Mihai cât și celorlalți membri ai Casei Regale. Astfel, guvernul Petru Groza răsufla ușurat, după ce în urmă cu cinci luni obținuse, prin șantaj, semnătura Regelui prin care acesta renunța la putere.
Decizia este anunțată la 24 mai 1948 în ziarul Scânteia, publicația de casă a regimului comunist care și-a consolidat puterea după abdicarea forțată a regelui Mihai de la 30 decembrie 1947. Patru zile mai târziu, la 28 mai, decizia este publicată în monitorul oficial. Motivul deciziei liderilor pro-staliniști a fost că membri familiei regale „înteţesc uneltirile împotriva intereselor poporului român şi a Republicii Populare Române, prin acţiuni potrivnice îndatoririlor de fidelitate faţă de ţară”. Ridicarea cetățeniei Regelui Mihai venea la cinci luni după ce acesta fusese forțat să abdice.
După încheierea celui de al Doilea Război Mondial, liderii comuniști ajunși la putere cu sprijinul Moscovei îl considerau incomod pe Regele Mihai. După mai multe șicane și presiuni politice, la 30 decembrie 1947, fostul suveran abdică iar la 3 ianuarie 1948 părăsește țara alături de Regina mamă Elena. Până la sfârșitul anului locuiește într-o vilă a mamei sale lângă Florența. În 2007, regele Mihai a povestit pentru New York Times care au fost împrejurările are au dus la abdicarea sa. „A fost șantaj. Mi-au spus «Dacă nu semnezi imediat, suntem obligați» – de ce obligați, nu știu – să ucidem peste 1.000 de studenți pe care-i aveau în pușcărie.”
După precarea din țară în primele două luni ale lui 1948, Regele a avut mai multe negocieri cu liderii comuniști referitoare la recuperarea averii sale. Este cunoscut faptul că la plecare, în ianuarie 1948 a reușit să plece cu circa 40 de tablouri, însănegocierile erau și pentru alte bunuri dețiunute de familia regală. Negocierile nu au fost în avantajul Regelui Mihai, care a decis să facă publice dedesupturile abdicării sale. Discuțiile cu liderii comuniști au făcut ca regele să denunțe abdicarea sa abia la mai bine de două luni de la consemnarea acestui fapt.
În martie 1948, Regele Mihai ajunge în Statele Unite unde are o discuție personală cu președintele Truman căruia îi prezintă în detaliu evenimentele care au precedat plecarea sa din România. Liderul de la Casa Albă și-a exprimat dorința ca Regele să se poată întoarce curând în țara sa. Însă realitatea era cu totul alta, comuniștii confiscând puterea și instaurând propriul regim.
Mai mult, la 22 mai 1948, comuniști iau decizia să îi retragă definitiv cetățenia Regelui și familiei acestuia. O lună mai târziu, Mihai I se căsătorește cu Regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma.
După ce au locuit lângă Florența, la Londra sa la Lausanne, cei doi s-au stabilit din 1956 la Versoix, unde îi prinde și Revoluția din 1989. Din acest moment, Regele Mihai are intenția de a reveni în România, însă Ion Iliescu și ceilalți membri ai noilor structuri ale puterii se opun. Regele Mihai reprimește cetățenia română, în 1997 de la guvernul Ciorbea, în perioada în care România era condusă de Emil Constantinescu.
Foto: Wikimedia Commons
